Reținere din salariu. Angajatul prestează o activitate și este plătit de angajator conform contractului individual de muncă. Se poate întâmpla, totuși, ca angajatul să-i datoreze angajatorului anumite sume de bani.

De exemplu a primit sume de bani nedatorate, bunuri sau servicii la care nu avea dreptul. A produs o pagubă materială angajatorului. A încălcat o clauză de confidențialitate sau a plecat la scurt timp după ce angajatorul a investit în formarea sa. În fiecare caz, legea impune condiții stricte angajatorilor.

Reținere din salariu. Angajatul trebuie să fie de acord

În multe cazuri, firmele rețin sume de bani din salariile angajaților fără să respecte legea. E vorba de reținerile care rămân în contul angajatorului. Acesta poate plăti angajatului mai puțini bani la finalul lunii. Deciziile de imputare sunt folosite de angajatori, deși nu sunt permise de Codul muncii.

Dacă angajatorul constată că salariatul a provocat o pagubă din vina sa, poate cere salariatului recuperarea contravalorii. Aceasta se face printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei. Și neapărat prin acordul părţilor, într-un termen de minim 30 de zile de la data comunicării. Dacă angajatul nu e de acord sau nu semnează, nu i se pot reține bani din salariu.

Cazurile în care se poate face reținerea banilor

Totodată, Codul Muncii stabilește cum se poate face reținerea sumei de bani și limitează despăgubirea. Orice trece echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie poate însemna proces.

  • Angajatul și-a luat prea mult concediu? Nu i se poate reține din oficiu contravaloarea acelor zile luate în plus, la plecarea din companie. Dacă nu e de acord cu returnarea banilor încasați pentru zilele la care nu avea dreptul, singura soluție e instanța. Totodată, nu i se poate condiționa plecarea din companie de returnarea banilor. Asta ar însemna muncă forțată.
  • Înțelegeri anticipate de recuperare a pagubelor. Sunt nepermise de lege. În 2019, Înalta Curte a spus că anumite clauze din contractele de muncă sunt interzise. Mai exact, cele prin care se stabilește, anticipat, paguba produsă prin nerespectarea, de către angajați, a obligațiilor de muncă. Chiar dacă există astfel de clauze în contracte, ele sunt nule, nu pot produce efecte. Angajatorul condiționează lucrătorul să facă sau să nu facă ceva în legătură cu relația lor de muncă, afectând drepturile angajatului și punând presiune pe acesta.

Cum funcționează răspunderea patrimonială

  • Angajatul produce pagube angajatorului, dar fără legătură cu munca. I se reține paguba din salariu, în mod eronat. Una dintre cerințele răspunderii patrimoniale e ca paguba să fie legată de munca angajatului. Acesta poate strica în afara programului de lucru un dispozitiv primit de la locul de muncă, dat și pentru uz personal. El nu poate fi obligat să răspundă și prin rețineri salariale.
  • Nu se respectă limita maximă ce poate fi reținută lunar din salariul angajatului. Legea stabilește că ratele despăgubirii nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net. Nu pot depăşi împreună cu celelalte reţineri jumătate din salariu. Dacă sunt și adrese pentrupopriri, cel care plătește salariul trebuie să fie foarte atent să nu depășească limita maximă.
  • Angajatorii sunt îndrituiți să le pretindă angajaților în care au investit sub aspectul formării profesionale să rămână în companie o perioadă. Dacă nu o fac, le pot impune să acopere cheltuielile cu formarea. Totuși, angajatorii nu pot conta pe o retenție impusă de mai mult de 2-3 ani ori pe o despăgubire de 100% în toate situațiile. Mai există cazul despăgubirii angajatorului la plecarea mai devreme a salariatului format. Codul spune doar: „suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporțional cu perioada nelucrată din perioada stabilită”.

Uneori, angajatorii trebuie să suporte anumite cheltuieli, dar nu o fac. Lucrătorii ajung să scoată bani din propriul buzunar. Își plătesc singuri diverse cheltuieli. În astfel de situații, angajatorii, prin ignorarea unor reguli stabilite în sarcina lor, le produc angajaților cheltuieli injuste, potrivit avocat.net.

Articolul precedentSecretar de stat în Ministerul Educației: Nu se pune problema unei testări în masă a elevilor pentru consumul de droguri
Articolul următorMai sunt șanse ca România să intre în Schengen în acest an?