ZF.ro: Comerţul şi industria alimentară au pornit acum două decenii de la un sold aproape egal al ISD-urilor ♦ Treptat, diferenţa a ajuns de la 1 la 1 la 2 la 1, 3 la 1 şi chiar 5 la 1 ♦ Mai exact, pentru fiecare leu investit în producţia de mâncare şi băuturi, alţi cinci lei au mers către deschiderea de magazine ♦ În aceeaşi peioadă, deficitul comercial pe alimente a crescut de cinci ori.

Retailerii au pom­pat circa 19 mld. euro în ultimele trei decenii în România, însă producţia de alimente nu a ţinut pasul cu acest ritm de dezvoltare, în acest sector fiind investiţi de cinci ori mai puţini bani.

Această „prăpastie“ între cele două valori reprezintă o explicaţie relevantă pentru creşterea constantă a deficitului comercial de produse agroalimentare, care a ajuns la 4,6 mld. euro anul trecut. România are deficit comercial pe toate principalele categorii de alimente şi băuturi, respectiv carne de porc, peşte, lactate şi brânzeturi sau fructe şi legume. Acest fapt înseamnă că românii sunt forţaţi să consume mai mult bunuri din import.

ZF a scris în mai multe rânduri că dezvoltarea retailului – mai ales a celui alimentar – trebuie analizată în paralel cu evoluţia producţiei autohtone de mâncare şi băuturi, un domeniu de siguranţă naţională.

Blackjack

În urmă cu două decenii, în 2003, soldul investiţiilor în cele două sectoare – comerţ şi industrie alimentară era apropiat, la un nivel de circa 1 mld. fiecare. La momentul acela, multe grupuri mari de FMCG intrau pe piaţa din România cumpărând fabrici vechi, pe care le modernizau pentru a-şi securiza poziţia pe piaţă. Între timp însă, multe dintre fabricile acelea au fost închise ca urmare a „eficientizării“ operaţiunilor. Astfel, producţia a fost mutată peste graniţă, iar România a ajuns să importe anumite bunuri, chiar şi unele de bază, precum lapte şi carne.

În ceea ce priveşte comerţul alimentar (dar nu numai), în 2003 numărul investitorilor străini putea fi numărat pe degete. Acum, ei sunt dominanţi.

Astfel, anii au trecut şi, treptat, diferenţa de sold a ajuns de la 1 la 1 la 2 la 1, 3 la 1 şi, chiar 5 la 1. Mai exact, pentru fiecare leu investit în producţia de mâncare şi băuturi, alţi cinci lei au mers către deschiderea de magazine. Situaţia nu e diferită nici anul trecut.

În aceeaşi peioadă şi deficitul comercial pe alimente a crescut de cinci ori.

Aceste date arată că pentru multe grupuri mari din FMCG, România este doar o piaţă de desfacere, nu de producţie. Grupuri gigantice precum Mars şi Nestlé pe zona alimentară şi Colgate-Palmolive ori L´Oreal în industria bunurilor de larg consum, dar nealimentare sunt câteva exemple. Aceste companii au local operaţiuni de import şi distribuţie, dar nu au fabrici, bunurile fiind realizate în alte ţări, unele chiar din regiune, precum Polonia, Ungaria şi Bulgaria. (sursa)

Articolul precedentPiaţa jocurilor de noroc şi a pariurilor a crescut cu 40% în cinci ani, la 11,7 mld. lei. În ultimul deceniu vânzările companiilor din sector s-au dublat
Articolul următorCum funcționa mafia gunoaielor care a umplut vestul României, inclusiv Bihorul, cu deșeuri. Mințeau că le reciclează