HotNews.ro: Debrecen (Debrețin) este un oraș de 200.000 de locuitori situat la mai puțin de 40 km de granița cu România. Deși puțini ar fi crezut, orașul este pe cale să devină unul dintre marile centre europene de producție de baterii pentru mașini electrice, dar și de vehicule.
Cum a ajuns Debrețin să devină o forță în industria auto europeană și care sunt și minusurile unor investiții pe care multe orașe de la noi și le-ar dori?
Un pol neașteptat al investițiilor în estul Ungariei
BMW anunța în iulie 2018 că va deschide o uzină auto la Debrecen (Debrețin), urmând să investească un miliard de euro. Au urmat și amânări, dar la final de noiembrie 2022 germanii au anunțat că vor mai investi încă un miliard de euro, tot în orașul din estul Ungariei.
În august, cel mai mare producător mondial de baterii, CATL din China, anunța că va deschide în același oraș ungar o mega-fabrică de peste 7 miliarde euro, pentru a produce baterii destinate mașinilor electrice.
În decembrie 2021, compania EcoPro BM din Coreea de Sud, anunța că va deschide tot la Debrecen o fabrică de componente pentru baterii (catod), cu investiții de 700 milioane euro.
Aceste fabrici, dar și altele, vor produce la capacitate maximă după 2025.
Cum a crescut orașul după 2000 și „efectul Orban”
După căderea comunismului, orașe precum Budapesta, Gyor și Sopron au atras aproape toate investițiile străine sosite în Ungaria, dar după 1998 a început să conteze mai mult și al doilea oraș ca populație, Debrecen. S-a investit în infrastructură și în educație și s-au văzut primele rezultate: compania israeliană farma Teva a deschis o uzină, la fel și National Instruments, o companie care producea circuite integrate și avea uzină doar în Texas.
Ungaria are o super-industrie auto, cu mulți furnizori de componente și cu câțiva producători auto. Audi produce motoare din 1994 și mașini din 1999, Suzuki produce mașini din 1992, iar Mercedes, din 2012.
În Ungaria se produc anual peste 430.000 de automobile, iar în sectorul auto lucrează în total 180.000 de oameni, incluzând și numeroșii producători de componente.
Un lucru a contat enorm în dezvoltarea orașului: este un fief al partidului Fidesz condus de premierul naționalist Viktor Orban, care se află la putere în Ungaria din 2010. Orban este celebru pentru disputele pe care le-a avut cu alte țări din UE, pentru atacurile la adresa democrației și pentru relațiile bune pe care le-a menținut cu Rusia și China. Puțini lideri din UE sunt așa de controversați precum Viktor Orban.
Ungaria are cea mai mare rată a inflației din UE și, deși a plafonat prețurile la o serie de produse de bază. scumpirile au atins un nivel record.
Pentru Debrecen, ascensiunea lui Orban a fost de tare bun augur, iar după 2010 au fost alocați mulți bani pentru oraș, de la modernizarea centrului, până la investiții în infrastructură. Apropiați ai lui Orban au primit contracte bănoase.
Marea lovitură a fost dată de oraș în 2018, când au reușit să convingă BMW să deschidă o uzină, cu investiții promise de un miliard de euro. Debrecen a căpătat enorm de multă credibilitate după obținerea investiției BMW, mai ales că germanii urmau să producă mașini electrice în estul Ungariei.
Era clar că vor urma și producătorii de baterii, iar cel mai mare succes a fost în toamna lui 2022, când CATL, compania chineză care este cel mai mare producător mondial de baterii pentru mașini electrice, a anunțat că va investi peste 7 miliarde de euro la Debrecen, pentru ceea ce va deveni una dintre cele mai mari uzine din Europa.
Statul maghiar va oferi beneficii totale de peste 800 milioane euro chinezilor, de la teren, până la infrastructură și scutiri de taxe. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto declara că discuțiile cu CATL au început în primăvara lui 2020, chinezii având atunci în listă sit-uri din Serbia și Polonia. Ungaria a intrat în forță în cursă și a câștigat.
De ce vin așa de multe companii la Debrecen și în Ungaria
Din trei țări vin cei mai mulți investitori în industria auto ungară: Germania, China și Coreea de Sud, iar oficialii de la Budapesta și-au propus să facă orice este necesar pentru a atrage companii care să deschidă uzine de baterii (și alte componente) pentru mașini electrice, dar și de producție de mașini electrice.
Datele guvernului indică faptul că în ultimii șase ani investițiile anunțate în domeniul bateriilor totalizează 14 miliarde euro.
Companiile vin în Ungaria pentru că subvențiile sunt mari, taxele sunt printre cele mai mici din regiune, salariile sunt mult mai mici decât în Franța și Germania, iar infrastructura este în stare bună și s-a investit mult în ultimii 15 ani. Foarte mult contează că Germania nu este prea departe (spre exemplu sunt 900 de km de la Debrecen la Munchen, 1.100 km până la Berlin și 500 km până la Viena).
Există și aeroport internațional la Debrecen, cu zboruri spre orașe precum Londra, Paris, Munchen, Milano, Malmo și Tel Aviv. Și universitatea devine tot mai performantă, astfel că este foarte probabil faptul că vor avea de unde recruta companiile, cel puțin la început.
La Debrecen sunt și câțiva negociatori buni, dar și oameni care știu să scrie bine proiectele de investiții. Oficialii se laudă și că birocrația este la un nivel scăzut, astfel că autorizațiile sunt obținute rapid la proiectele importante.
Pentru companiile auto germane este esențială prezența unor uzine producătoare de baterii în apropiere, iar la uriașa uzină CATL care va fi construită, Mercedes, care are uzina de la Kecskemét,, la 180 km de Debrecen, va fi cel mai mare client. Și BMW va avea nevoie de multe baterii pentru mașini electrice după 2025, fiindcă doar mașini electrice va produce la noua sa uzină ungară.
Giganții sud-coreeni SK Innovation și Samsung SDI au spus că decizia de a investi în Ungaria a venit și fiindcă acolo sunt uzinele auto germane (unele în producție, altele în construcție).
Va conta pentru Debrecen și apropierea de România, iar noile uzine vor angaja cu siguranță și cetățeni români, pentru că va fi nevoie de oameni. Debrecen este la 90 km de Oradea și la 110 km de Satu Mare.
Companiile străine sunt atrase de Ungaria și pentru că taxele sunt printre cele mai mici din UE.
Nivelul subvențiilor este și el ridicat, putând ajunge la 15% din valoarea investiției.
Un lucru care a contat a fost și că statul maghiar s-a ținut în cele mai multe cazuri de cuvânt când a fost vorba despre investiții în infrastructura rutieră și feroviară promisă companiilor care deschid uzine.
Pentru parcul industrial de la Debrecen, oficialii ungari au promis investiții totale de peste 300 milioane euro în infrastructură.
Debrecen și calea ferată
Pe calea ferată, Debrecen este la 39 km de frontiera română (Valea lui Mihai) și până la Oradea sunt 105 km, iar până la Satu Mare sunt 106 km. Budapeste este la 221 km, iar granița ucraineană (punctul de frontieră Chop) este la 120 km. De la Debrecen până în Slovacia sunt 130 km.
Ungaria a investit în modernizarea infrastructurii feroviare, se fac lucrări, spre exemplu, între Budapesta și Lokoshaza (la 28 km de Arad) și sunt planuri de electrificare a tronsonului Debrecen – Biharkeresztes (la 18 km de Oradea).
În trecut, trenul Moscova – Budapesta oprea la Debrecen, dar de mai bine de un deceniu acest tren nu mai circulă.
Autoritățile s-au angajat să deschidă noi linii de cale ferată care să lege parcul industrial unde va fi noua uzină CATL de rețeaua ungară de cale ferată. Cel mai mare proiect feroviar care va ajuta trenurile de marfă în Ungaria este așa-numitul „Budapest bypass line” care va însemna că trenurile care traversează Ungaria de la est la vest vor putea ocoli Budapesta.
Surse: Financial Times, Automotive News, Reuters, Deutsche Welle, Le Monde
citește mai mult pe HotNews.ro
