Presa din Ucraina scrie despre nemulţumirile comunităţii româneşti faţă de acţiunile de ”ucrainizare forţată”, preluând argumentele acestora referitoare la susţinerea pe care o acordă Ungaria şi Bulgaria propriilor minorităţi, dar şi despre reluarea discuţiilor în cadrul comisiei mixte pe tema drepturilor minorităţilor, potrivit news.ro.

Sub titlul ”Românii din Ucraina s-au plâns Bucureştiului în legătură cu urcainizarea forţată şi cu reforma administrativă”, presa din Ucraina scrie despre nemulţumirile românilor din Ucraina şi despre faptul că aceştia acuză lipsa de acţiune a autorităţilor de la Bucureşti.

De asemenea, citând materiale apărute în presa de la Bucureşti, preia şi argumentele comunităţii româneşti potrivit cărora în discursul public din Ucraina s-a creat imaginea faptului că doar Ungaria, Polonia şi Rusia au de obiectat faţă de politica asimilaţionistă ucraineană, în timp ce România e mulţumită de ceea ce se întâmplă, precum şi solicitarea ca şi Bucureştiul să aibă cu Kievul înţelegeri similare celor convenite de Ungaria (privind păstrarea limbii materne în şcolile comunităţii maghiare) şi Bulgara (privind păstrarea unităţii comunităţii bulgare în cadrul reformei teritorial-administrative).

De altfel, în 14 iulie, Svitlana Fomenko, ministru adjunct pentru integrare europeană în cadrul Ministerului Culturii şi Politicii Informaţionale din Ucraina s-a întânit cu co-preşedintele Comisiei mixte ungaro-ucrainene pentru drepturile minorităţilor, Ferenc Kalmár, fiind emisă o declaraţie comună referitoare la protejarea reciprocă a drepturilor minorităţilor. Cele două părţi au reiterat rolul minorităţilor în întărirea şi dezvoltarea relaţiilor dintre Ucraina şi Ungaria. Întâlnirea a fost precedată de discuţii la nivel de ministru de Externe. La sfârşitul lunii mai ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó a avut o întrevedere cu ministrul de externe din Ucraina, Dmitro Kuleba, iar în cadrul conferinţei de presă care a urmat întâlnirii a subliniat că în relaţiile bilaterale există, încă, subiecte semnificative despre care cele două părţi gândesc diferit, cum ar fi învăţământul în limba maternă şi drepturile de utilizare a limbilor minorităţilor.

”Atunci când comunitatea maghiară din Ucraina Subcarpatică va spune că situaţia este în regulă, Ungaria va înceta blocarea şedinţelor consiliului NATO-Ucraina”, a declarat Szijjártó, conform MTI. (sursa)

Articolul precedentMembru USR către Dan Barna: Hai, bă, lasă textele astea. Cereţi scuze pentru ieşirea asta.
Articolul următorCare este preţul pe care trebuie să-l plătim la Bruxelles pentru marele ajutor financiar anunţat de Iohannis: De ce nu vorbeşte nimeni de contribuţia României la UE (2021 – 2027) de 15-20 mld. euro şi de cât înseamnă împrumuturile în cele 80 mld. euro, „care ar urma să vină“?