Parlamentul European cere ca România și Bulgaria să fie admise în Spațiul Schengen până la finalul acestui an. În acest sens, europarlamentarii vor da un vot, miercuri, 12 iulie, pe o rezoluție destinată Consiliului European în care se solicită respectarea articolului 4 alineatul (2) din Actul din 2005 privind aderarea Bulgariei și României la UE.
Rezoluţia bazată pe petiţia depusă în Parlamentul European de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen va statua juridic pentru prima dată că ceea ce li s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare.
Parlamentul European va vota o rezoluție, miercuri, 12 iulie, prin care se va solicita ca România și Bulgaria să fie admise în Spațiul Schengen cât mai curând. O decizie, în acest sens, va trebui adoptată până la finalul anului în curs, 2023.
Parlamentul European solicită Consiliului European ca articolul 4 alineatul (2) din Actul din 2005 privind aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană să fie respectat. Pe cale de consecință, admiterea României și Bulgariei în Schengen va trebui să se producă până la 31 decembrie 2023.
Nu este doar un mesaj politic, care este unul foarte puternic, ci există şi implicaţii juridice, pentru că cine este discriminat are nişte drepturi. Discutăm despre reparaţii, discutăm despre un anumit tratament juridic, se deschide calea către mai multe acţiuni în acelaşi timp.
„În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen de liberă circulație, care include și statele terțe Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Parlamentul a sprijinit în mod repetat aderarea Bulgariei și a României, cel mai recent în rezoluția din 5 octombrie 2022 și în dezbaterea din 14 decembrie 2022”, se arată în rezoluția ce urmează să fie supusă la vot.
Textul rezoluției ce urmează să fie votată în Parlamentul European arată că un spațiu Schengen mai extins va face ca Uniunea Europeană să fie mai puternică. Autorii documentului atrag atenția că situația actuală și refuzurile repetate nu vor face decât să alimenteze propaganda anti-europeană din cele două state.
PE confirmă interesele electorale ale Austriei care se opune
Textul atrage atenția și asupra consecințelor de natură economică și de mediu pe care le implică menținerea celor două țări în afara Schengen. Drept urmare, parlamentarii europeni îndeamnă Comisia Europeană să estimeze costurile pe care le implică refuzul dat României și Bulgariei și să analizeze opțiunile privind mecanismele de compensare financiară.
Potrivit sursei citate, România și Bulgaria au înregistrat pierderi financiare semnificative în ultimii 11 ani, în ciuda îndeplinirii tuturor criteriilor necesare pentru a adera la spațiul Schengen. Mai mult, se arată în documentul supus votului, decizia din decembrie 2022 a fost motivată „mai de grabă de campaniile politice interne naționale decât de criteriile efective de aderare”.
În concluzie, parlamentarii care au inițiat demersul au subliniat că refuzul de a accepta România și Bulgaria în Schengen reprezintă o încălcare a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE în ceea ce privește dreptul la demnitatea umană, libertate și securitate, egalitate în față legii, protecția mediului și libertatea de circulație. (sursa)
