Peste 1,4 milioane de manifestanţi s-au adunat în weekend în Germania împotriva partidului naţionalist de dreapta AfD, au anunţat organizatorii. Demonstraţiile au venit una după alta în ultima săptămână, iar amploarea mobilizării este fără precedent, relatează AFP şi Reuters, transmite News.ro.

Afluxul a fost atât de mare la Munchen, în sud, încât marşul prevăzut pe străzile capitalei bavareze a trebuit să fie întrerupt. Organizatorii au declarat că au participat 50.000 de persoane, adică de două ori mai multe decât se înregistraseră. Alte estimări au ridicat cifra la 200.000 de persoane. Poliţia a estimat mulţimea la 100.000 de persoane, potrivit cotidianului Sueddeutsche Zeitung.

Unii dintre participanţi la marş purtau pancarte pe care scria „Afară cu naziştii” şi „Niciodată din nou, acum este momentul”.

Aproximativ 250.000 de persoane se adunaseră deja sâmbătă în întreaga ţară, în zeci de oraşe, potrivit estimărilor ARD. La Frankfurt, centrul finanţelor germane, 35.000 de persoane au mărşăluit pentru a „apăra democraţia”.

Apeluri la noi adunări, duminică, au fost lansate în aproximativ patruzeci de oraşe, printre care Berlin, Munchen şi Bonn, precum şi în oraşe mai mici. La Dresda, capitala landului Saxonia, un bastion al partidului Alternativa pentru Germania (AfD), a fost de asemenea organizată o demonstraţie. La Köln, organizatorii au estimat mulţimea la 70.000 de persoane duminică, în timp ce la Bremen, poliţia locală a numărat 45.000 de manifestanţi în centru.

Mobilizarea a fost declanşată de dezvăluirea, la 10 ianuarie, de către site-ul german de investigaţii Correctiv, a unei reuniuni a membrilor partidului AfD la Potsdam, în apropiere de Berlin. Adunarea avusese loc în noiembrie şi acolo s-ar fi discutat despre un plan de expulzare în masă a străinilor sau a persoanelor de origine străină, un aşa-numit proiect de „remigraţie”.

Ministrul de interne, Nancy Faeser, a mers până într-acolo încât a declarat în presă că întâlnirea aminteşte de „oribila conferinţă de la Wannsee”, unde naziştii au planificat exterminarea evreilor europeni în 1942.

Iar primarul oraşului Frankfurt, Mike Josef, s-a adresat mulţimii din Piaţa Roemer, reamintind că este acelaşi loc în care regimul nazist a ars cărţi.

Printre participanţii la reuniunea de la Potsdam s-au numărat o figură importantă a mişcării identitare, austriacul Martin Sellner. Martin Sellner a fost cel care a prezentat un plan de a trimite până la două milioane de persoane – solicitanţi de azil, străini şi cetăţeni germani care nu s-au integrat – înapoi în Africa de Nord, potrivit Correctiv.

Această dezvăluire a zguduit Germania, în timp ce AfD continuă să crească în sondaje, cu doar câteva luni înainte de trei alegeri regionale importante în estul ţării, unde intenţiile de vot pentru partidul naţionalist de dreapta sunt chiar mai mari decât în restul ţării.

Mişcarea anti-imigraţie a confirmat prezenţa membrilor săi la reuniune, dar a negat că ar fi subscris la proiectul de „remigraţie” prezentat de Martin Sellner.

Numeroşi lideri politici, inclusiv cancelarul social-democrat Olaf Scholz, care a participat la o manifestaţie la sfârşitul săptămânii trecute, au subliniat că orice plan de expulzare a persoanelor de origine străină reprezintă un atac la adresa democraţiei. Olaf Scholz a făcut apel la „toată lumea să ia atitudine – pentru coeziune, pentru toleranţă, pentru Germania democratică”.

„Republica se ridică”, a comentat săptămânalul Der Spiegel pe site-ul său după manifestaţiile de sâmbătă. Demonstraţii anti-AfD au avut loc zilnic în ultima săptămână. Între vineri şi duminică, au fost planificate aproximativ o sută de mitinguri.

Politicieni, reprezentanţi religioşi şi antrenori din Bundesliga, liga germană de fotbal, au făcut apel la mobilizare împotriva partidului aflat în prezent în fruntea sondajelor.

Demonstranţii „ne dau tuturor curaj”, a declarat duminică preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. „Ei ne apără Republica şi Constituţia împotriva duşmanilor lor”, a spus el într-un mesaj video.

AfD a refuzat să comenteze demonstraţiile împotriva sa.

În ultimele luni, AfD a beneficiat de un sentiment de nemulţumire în rândul populaţiei, rezultat din noul aflux de imigranţi în ţară şi din disputele continue între cele trei partide din coaliţia guvernamentală, pe fondul recesiunii economice şi al inflaţiei ridicate. Partidul, care a intrat în parlament în 2017, s-a impus ferm pe locul al doilea în sondaje (aproximativ 22%), în spatele conservatorilor, în timp ce guvernul de coaliţie al lui Olaf Scholz cu ecologiştii şi liberalii se confruntă cu o impopularitate record.

În bastioanele sale din fosta RDG, AfD se află chiar în fruntea sondajelor de opinie cu peste 30%.

Cu şase luni înainte de alegerile europene, mai multe ţări din UE se confruntă cu un val de alegători de extremă dreapta şi naţionalişti care ar putea dezechilibra balanţa puterii în Parlamentul European.

Şi liderii din mediul de afaceri şi-au exprimat îngrijorarea, preşedintele consiliului de administraţie al Siemens Energy, Joe Kaeser, declarând pentru Reuters că dezvăluirile declanşează „amintiri amare”. Sâmbătă, cotidianul german Boersen-Zeitung a publicat o serie de declaraţii ale unor companii listate la indicele bursier german DAX, în care acestea s-au pronunţat împotriva xenofobiei, antisemitismului şi a extremismului politic al extremei drepte.

Consiliul Central al Evreilor din Germania a salutat, de asemenea, demonstraţiile. Pentru evrei, aceasta este o imagine „care poate restabili încrederea în condiţiile democratice” ale ţării, a declarat preşedintele Consiliului Central, Josef Schuster, pentru Welt-TV. (sursa)

Articolul precedentDonald Trump are drum deschis către Casa Albă. Ron DeSantis a decis să se retragă și să îl susțină pe fostul președinte
Articolul următorImaginile eșecului: Un singur tractor în Piața Constituției, la protestul “transportatorilor” promovat intens de Șoșoacă