Ani de dobânzi negative în urma crizei financiare din 2008 i-au învățat pe europeni să nu se bucure de un randament al economiilor lor, aceștia realizând în prezent valoarea celor 9 trilioane de euro (9.8 trilioane de dolari) din depozitele consumatorilor la nivel global în Europa, arată Bloomberg.
ziare.com: Rata medie a dobânzii pentru conturi de economii ușor accesibile (fără blocarea capitalului) este doar 0.23%, în timp ce în România majoritatea conturilor de economii au cel puțin dobânzi de 1-2% pentru produsele de economisire care nu blochează fondurile deloc în circuitul bancar. Pe fondul cererii mari de împrumuturi și nevoii ridicate de lichiditate ale băncilor, românii se bucură de cele mai mari dobânzi pentru conturile de depozite la termen din Europa. Sună ca o oportunitate reală de profit, mai ales în contextul unei puteri scăzute de cumpărare. Din păcate însă diferențele majore dintre politicile practicate de băncile europene și cele românești se manifestă și în obiceiurile de consum. Deși au șansa unui profit mult mai mare la depozitele la termen, mult mai puțini români își permit blocarea fondurilor pe termen lung în bancă, renunțând adesea anticipat la dobândă.
O analiză Bloomberg publicată recent arată că europenii sunt mulțumiți de băncile lor și nu au simțit nevoia să-și mute banii așa cum au făcut americanii după prăbușirea Silicon Valley Bank în martie 2023. La nivel european, dobânzile la depozite au suferit creșteri spectaculoase în ultimul an, rata pentru depozitele la termen crescând de la -0.5% (valori negative care datează încă din 2014 la nivelul Băncii Centrale Europene) până la 3.75% în prezent.
Creșterea are la bază nevoia crescută de lichiditate a băncilor europene, pe fondul gradului ridicat de creditare cauzat și, implicit, a inflației ridicate. Băncile au nevoie ca mai mulți oameni să își păstreze economiile în conturi bancare și încearcă să îi încurajeze astfel cu rate mai ridicate ale dobânzii pentru a echilibra derapajele macro-economice.
La noi în țară situația este și mai stringentă, considerând și o rată a inflației peste media europeană, precum și dobânzi-cheie mai ridicate, atât la credite, cât și la conturile de economii. Conform celui mai recent raport lunar al BNR, ultimele date disponibile arată că rata dobânzii la credite era de 9,34%, în timp ce rata dobânzii la depozite este de 6,52%, ceea ce înseamnă o diferenţă de 2,82 puncte procentuale. Comparativ, în anul 2019 diferenţa era de 5,37 puncte procentuale, cu o rată a dobânzii la credite de 7,16% şi o rată a dobânzii la depozite de 1,79%.
De ce europenii au avut dobânzi negative și cum influențează consumul noile produse bancare
Potrivit explicațiilor analiștilor Bloomberg, trebuie menționat în primul rând faptul că europenii evită riscurile și că depunerile de până la 100.000 de euro sunt asigurate de băncile centrale. Mulți europeni nu au un cont de brokeraj, de obicei necesar pentru achiziționarea unui fond de piață monetară – un tip de investiții popular pe piața americană –, și dețin o cotă mai mare din averea lor în conturile bancare decât americanii.
Această stabilitate totuși este costisitoare pentru cei care vor să economisească. Banca germană de economii Sparkasse oferă în prezent doar 0.5% dobândă la depozitele obișnuite – mult sub rata-cheie a Băncii Centrale Europene de 3.75%. Deși ar putea obține o ofertă mult mai bună de la o bancă concurentă, aceste oferte pentru noi clienți expiră de obicei după șase sau 12 luni.
Din punct de vedere istoric, mare parte din țările vest-europene s-au bucurat de o perioadă de stabilitate după criza economică din 2008, iar gradul de îndatorare a rămas foarte redus. În consecință, ratele negative ale dobânzilor pentru depozitele la termen se datorează faptului că europenii (germanii, danezii și nordicii mai ales) au ales să plătească comisioane băncilor pentru siguranța oferită de păstrarea economiilor în conturile bancare.
Pentru prima dată într-o generație, europenii pot câștiga un randament la economiile lor, dar nu vor face acest lucru dacă clienții nu fac nimic, susțin analiștii Bloomberg. Aceștia insistă asupra faptului că europenii sunt mai conservatori decât americanii și preferă depozitele bancare în detrimentul alternativelor de investiții sau a conturilor de economii în cadrul instituțiilor financiare non-bancare.
În consecință, potrivit unei analize Global Data din iunie 2023, în medie, piețele europene pentru depozitele de retail și pentru ipotecile rezidențiale sunt la fel de concentrate cum erau acum cinci ani. Țările de Jos au cel mai înalt nivel de concentrare a pieței de depozite de retail din Europa, probabil rezultatul duratei relativ lungi a contului curent mediu olandez. Dacă mai mulți bani ar trece în conturi alternative, băncile din Europa ar putea fi mai dispuse să comunice mai bine cu deponenții și să ofere produse de economisire mai accesibile.
Decalajele din România. Cerere mai mare de credite = dobânzi mai mari la conturile de economii
În iunie 2023, deși dobânda BNR a fost anunțată în marja de 6.54%, unele bănci oferă opțiuni de depunere cu dobânzi care urcă până la 8% pentru perioade începând de la 12 luni. Potrivit unei analize lunare realizate de wall-street.ro, depozitele bancare au stârnit interesul românilor odată cu creșterea accelerată a inflației care a adus cu sine și o creștere a dobânzilor.
Cel mai avantajos depozit bancar în lei de pe piață (8,05%) la finalul anului acesta va avea un randament real pozitiv în raport cu proiecțiile BNR privind rata inflației de 7,1%. Astfel, explică jurnaliștii, pentru un depozit de 10.000 de lei, întins pe o perioadă de 12 luni, cel mai convenabil depozit bancar aduce la finalul perioadei de maturitate un câștig de 724 de lei.
Sistemul bancar, principalul finanţator al economiei României, a obţinut în 2022 un profit record de 10,2 mld. lei după ce în 2021 câştigul a depăşit 8 miliarde de lei. Deși dobânzile la depunere sunt printre cele mai ridicate la nivel European, românii au al treilea cel mai mic salariu minim din blocul comunitar și se află pe ultimele locuri când vine vorba de capacitatea de a face față unor cheltuieli neprevăzute. Conform ultimului raport Eurobarometer al UE, doar 23% dintre respondenți au declarat că ar avea economii ca să se poată descurca 6 luni sau mai mult în cazul în care și-ar pierde sursa de venit. 25% dintre români nu au deloc economii, 11% au declarat că ar rezista o săptămână, dar mai puțin de o lună și 15% au destui bani puși deoparte pentru o perioadă de până în 3 luni.
Capcana cea mai mare în care pot cădea cei care își doresc depozite cu dobânzi ridicate este să își canalizeze toate fondurile într-un singur cont de economii în contextul unei volatilități ridicate a pieței, întrucât, cel mai des, cheltuieli neprevăzute, urgențe sau doar incapacitatea de a face față vicisitudinilor zilnice când vine vorba de situația financiară vor duce la nevoia de a retrage fonduri din contul de economii. În cazul majorității depozitelor la termen, riscul este ca deponentul să fie pus în situația să renunțe la profitul promis de dobânda ridicată pe fondul retragerilor înainte de termenul limită negociat cu banca.
Așadar, consultarea diferitelor opțiuni de economisire, diversificarea conturilor de economii și cultivarea unui ”fond de urgență” ușor accesibil în cazul unor evenimente neprevăzute poate fi o modalitate de a proteja depozitele la termen. (sursa)
