România a obținut calificativul “Bine”, aflându-se pe locul 4 în Uniunea Europeană, după Danemarca, Estonia și Finlanda, într-o evaluare privind suveranitatea statele membre UE, realizată de către experții think-tank-ului Consiliului European pentru Relaţii Externe (ECFR). România a primit nota maximă pe componenta privind eficiența energetică, însă mult mai mică în ceea ce privește profunzimea și amploarea prezentărilor legate de importanța suveranității energetice.
România a primit calificativul “Bine”, cu nota 7,7. Dintre toate statele membre, Danemarca este singura care a primit calificativul de “Foarte bine”, cu nota 8,5. Cele mai slabe scoruri le au Irlanda (5,3), Belgia (5), Slovacia (5), Ungaria (4,8), Lituania (4,6) și Malta (4,1).
România stă cel mai bine la eficiență
Indicele de suveranitate energetică al ECFR este împărțit în patru componente esențiale: ponderea resurselor regenerabile, independența față de importurile de energie, eficiența (cererea internă de energie în comparație cu utilizarea reală) și narațiunea (profunzimea și amploarea discursului despre suveranitatea energetică în statele membre UE).
- Ponderea energiei curate. Pe această componentă, scorul României este de 6,2 din 10. Danemarca și Suedia sunt pe primele locuri, urmate de Estonia și Finlanda. Scorul Maltei este de doar 2,2, cel mai slab din UE.
- Independența față de importurile de energie. Pe această componentă, România are scorul de 7,7. Multe state UE se bazează mult pe importurile de energie, în special petrol, gaze și cărbune. În timp ce multe țări au încetat să mai cumpere combustibili fosili din Rusia, noi furnizori au intervenit.
- Eficiență (Cerere internă de energie în comparație cu utilizarea reală). Grecia și România sunt în top cu 10. La nivelul UE, eficiența energetică este în creștere, majoritatea statelor membre atingând obiectivele UE de eficiență energetică. În timp ce 16 țări au scor peste 7, doar trei trec de 9. Lituania rămâne mult în urmă cu 4.
- Narațiune (profunzimea și amploarea prezentărilor legate de importanța suveranității energetice). La acest capitol, România are scorul de doar 5,5. Multe țări își stabilesc acum obiective ambițioase pentru a reduce dependența de Rusia și pentru a consolida securitatea energetică națională. În plină criză energetică, unele țări încă privesc suveranitatea energetică printr-o lentilă restrânsă, concentrându-se în principal pe securitatea aprovizionării cu combustibili fosili. Doar politicile din state precum Cipru, Finlanda, Grecia, Lituania, Luxembrug, Țările de Jos, Portugalia și Slovacia iau în considerare nu numai securitatea aprovizionării, ci și obiectivele climatice și eficiența energetică, explică expertul Szymon Kardas.
“Invazia Ucrainei de către Rusia a forțat Uniunea Europeană și statele membre să reevalueze importanța consolidării suveranității energetice. Statele membre UE au privit până acum această provocare prin prisma accesului la resursele energetice, în principal, pentru a menține securitatea aprovizionării. Dar incertitudinea geopolitică de astăzi și amenințarea schimărilor climatice arată că factorii de decizie ar trebui să adopte o mai bună înțelegere a suveranității energetice, incluzând rolul energiei verzi și stimulând utilizarea eficientă a energiei”, consideră expertul Szymon Kardas. (HotNews.ro)
