Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte duminică pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului, relatează news.ro.

Peste 1.8 milioane de români îşi serbează duminică onomastica, cu ocazia Sfinţilor Constantin şi Elena.

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numele de Constantin sau derivate ale acestuia poartă 690.537 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate – 1.115.351 de femei.

Cel mai întâlnit nume la bărbați este Constantin, 434.709, urmat de Cosmin – 116.631, Costel – 75.487 şi Costică – 25.205, potrivit Agerpres.

Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin – 22.126, Costinel – 10.568, Costache – 4.127, Costi – 899, Costea – 288, Costeluş – 331, Constandin – 135, Constanţiu – 24 şi Ilenuş – 7.

841.591 de femei poartă numele de Elena, 98.438 – Ileana şi 60.997 – Lenuţa.

Se mai întâlnesc Constanţa – 41.406, Constantina – 20.259, Ilinca – 26.454, Costina – 5.426, Tanţa – 4.709, Nuţa – 3.601, Leana – 2.569, Costinela – 2.423, Nuţi – 1.349, Ilenuţa – 1.049, Ela – 908, Tănţica – 853, Lena – 860, Ilina – 669, Nuţica – 627, Leanca – 328, Costica – 276, Eli – 212, Constandina – 165, Tanţi – 124, Leni – 32, Ilenuş – 21 şi Ilenuşa – 5. (sursa)

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 – 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306. În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine „religie permisă”, alături de altele din imperiu, el luând mai multe măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlăturând din legile penale pedepsele contrare creştinismului. În 321, Împăratul Constantin cel Mare a declarat duminica drept sărbătoarea săptămânală a creştinilor, zi de odihnă în imperiu, în care şi soldaţii asistau la slujbă.

Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora. Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală – inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

Elena, originară, probabil, din Drepanum (numit după aceea Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară spune că era fiica regelui Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita războaiele dintre britanici şi Roma. Constantius Chlorus a divorţat de ea, în jurul anului 292, pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi, ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.

Numeroase biserici, din ţară şi din străinătate poartă hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. (sursa)

Articolul precedentCel mai vechi manuscris din România, Codex Aureus, a fost inclus în patrimoniul UNESCO. Este scris cu cerneală de aur
Articolul următorCod galben de furtuni în mare parte din țară. Bihorul este vizat!