Premierul ungar Viktor Orban a anunțat joi, 24 noiembrie, că Parlamentul de la Budapesta va ratifica aderarea Finlandei şi Suediei la NATO la începutul anului viitor, relatează Reuters.
Ungaria și Turcia sunt singurele țări din NATO care nu au ratificat aderarea celor două țări la Alianță.
Orban a anunțat, în marja unui summit al Grupului de la Vişegrad (V4), la Kosice, în Slovacia, că Parlamentul ungar se va pronunţa prin vot ”în prima sesiune” din 2023, dar a dat asigurări celor după ţări de ”susţinerea” sa.
Budapesta a promis recent o ratificare până la sfârşitul lui 2022.
Ungaria a evocat un blocaj legislativ, din cauza unei serii de măsuri împotriva corupţiei pe care Parlamentul ungar este nevoit să le adopte în urma unor critici ale Comisiei Europene (CE) în acest domeniu şi în contextul în care Bruxellesul blochează fonduri destinate Budapestei, în valoare de miliarde de euro.
Din Grupul de la Vişegrad (V4) – înfiinţat în urmă cu 30 de ani, în plină tranziţie post-comunistă – fac parte Slovacia, Cehia, Polonia şi Ungaria.
În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, Finlanda şi Suedia au prezentat în mai o candidatură comună la aderarea la NATO, renunţând astfel la decenii de nealiniere militară.
Candidatura este necesar să fie acceptată de către toate cele 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
”Finlandezii şi suedezii sunt aliaţii noştri şi, la fel cum noi putem conta pe aliaţii noştri, ei cinta şi ei pe noi”, declara la începutul lui noiembrie şeful de cabinet al lui Viktor Orban, Gergely Gulyas, care anunţa că Budapesta ”nu are obiecţăii” faţă de aderarea celor două ţări nordice la NATO.
Opoziţia ungară a cerut în mai multe rânduri ca ratificarea să fie pusă pe ordinea de zi a Parlamentului, o cerere respinsă în mod sistematic de către Fidesz, partidul lui Orban.
Socialiştii au denunţat ”o decizie de neînţeles”, iar Partidul Momentum (liberal) acuză Guvernul Orban de ”şantajarea” Bruxellesului. (sursa)