Alegerile parlamentare de anul acesta au arătat că în ciuda opiniilor afirmate anterior, ideile extremiste nu au dispărut din mediul politic românesc. Mai mult, creşterea agresivităţii discursului politic şi simplificarea comunicării publice a condus la tolerarea mesajelor politice populiste şi la sentimentul că doar extremismul poate fi garanţia schimbării.

Dezamăgiţi de alternanţa la putere a partidelor tradiţionale şi de incapacitatea liderilor politici în a propune o agendă serioasă, incluzivă şi modernizatoare pentru România, cetăţenii au devenit din ce în ce mai atraşi de mesajele politice anti-sistem. În acest sens, ambele partide cu discurs extremist din România, AUR şi USR, sunt de fapt două părţi ale aceeaşi monede. Cele două formaţiuni politice vând iluzia unei schimbări faţă de vechea clasă politică fără să propună de fapt nimic nou sau fezabil în locul lor.

AUR şi USR se erijează ca fiind deasupra societăţii. Se prezintă ca fiind partidele perfecte, compuse din oameni noi, propun o ţară fără viciile clasei politice, fără corupţie sau traseism politic. Spun că vor scăpa România de privilegiaţi, dar la o analiză atentă a oamenilor care conduc aceste partide vedem persoane care au beneficiat în permanenţă de privilegii şi care îşi propun doar să pună mâna pe putere pentru a-şi satisface propriile interese. Discursul promovat nu are nimic de-a face cu realitatea. Pe listele lor găsim oameni controversaţi, anchetaţi în diferite speţe, inclusiv de corupţie, identificăm persoane care au trecut pe la alte partide politice, remarcăm persoane care au minţit privind studiile lor, nepotismul sau politica de gaşcă.

Dar problema majoră este că reprezentanţii acestor partide se cred providenţiali. Consideră că ne pot impune normele şi valorile lor, într-o formă radicală care nu ne permite nouă să putem avea liberul arbitru. AUR ne spune că doar convingerile şi practicile sale creştine sunt cele corecte, inclusiv prin refuzul măştii, în timp ce USR ne spune că dacă nu îi susţinem, suntem proşti, bătrâni sau corupţi, fiind activi promotori ai discursului politic segregaţionist. Ori aici apare tocmai acea formă a extremismului care nu poate fi tolerată într-o democraţie modernă, consolidată, democratică. Acel risc care trebuie expus şi înţeles

Citeste mai mult: adevarul.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.