Primarul Ilie Bolojan vrea ca toate clădirile din centrul Oradiei să aibă o înălțime similară, iar pentru asta și-a făcut rost inclusiv de o firmă de la Cluj al cărei raport îi confirmă dorința. Și, desigur, o fundamentează și încearcă să îi dea noimă.
Baza logică a gândirii unice a înțeleptului din turnul Primăriei pare a fi aceea că, dacă toate clădirile din centrul orașului ajung la înălțimi similare, acest fapt va aduce dezvoltare. Așadar, la nivel conceptual, edilul înceracă să ne convingă de faptul că uniformizarea aduce progres…
Desigur, așa cum ne spune de multe ori în reclamele plătite de la bugetul orașului, primarul nostru citește mult – și se pare că, paradoxal, are timp…, iar din cărțile citite învață cum se administrează un oraș, ce becuri se folosesc la iluminatul public, cum se plantează iarba și altele.
Din păcate, se pare că toate cărțile citite nu l-au învățat nici cum să evite prăbușirea dealului Ciuperca, abia refăcut, nici cum să nu se spargă dalele din Piața Unirii, abia montate, nici, nici, nici… Și nici nu a învățat cum clădirile abia renovate cu forța pe strada Republicii (din care unii oameni au fost forțați să se mute pentru că nu și-au permis costurile imense contractate de primărie în numele lor) să nu se deterioreze imediat după încheierea lucrărilor! Și e în regulă, nu?
Bun, ce a învățat domnul Bolojan din cărți se aplică, desigur, doar la nivel de București și de aceea le dă lecții celor de acolo. La noi, e bine că se face (sic!) și noi la Oradea trebuie să ne mulțumim cu firmituri și să ne bucurăm de șantiere că oricum nu știm noi mai mult!… Și e în regulă, nu?
Domnul Bolojan se vrea poate o combinație de baronul Haussmann și Robert Moses (mai citim și noi despre cum se construiesc orașele!…) și vine acum cu noua sau vechea sa idee năstrușnică (deja INFIRMATĂ de Justiție!), aceea de a egaliza forțat înălțimea clădirilor din centrul orașului. Încă o dată, spune el, pentru că astfel se va forța și dezvoltarea zonei. Nu știm pe banii cui, nu știm ce firme de construcții! Sau știm?
Și atunci, să ne uităm vă rugăm la pozele de mai jos:
Nu știm ce vede domnul Ilie Bolojan aici, dar noi vedem diversitate. Multă diversitate. Și, spre deosebire de domnia sa, noi credem că tocmai diversitatea, libertatea, inițiativa duc la progres și la dezvoltare! În niciun caz uniformizarea! Ce chestie și cu liberalismul ăsta declarativ și practicat, probabil, doar cu anumite firme…
Pozele sunt așadar din Manhattan, New York, unul dintre cele mai dezvoltate orașe de pe planetă – desigur, nu numai datorită clădirilor diverse. Dar vedem cum orașul e viu, cum fiecare proprietar de parcelă o folosește cum i se pare potrivit – referitor la regimul de înălțime și cum, totuși, orașul s-a dezvoltat, a progresat, chiar dacă a avut și el parte în istorie de vizionari cu gândire unică…
Și mai e un lucru. Un oraș uniform e un oraș EXTREM de plictisitor, extrem de șters și lipsit de vlagă. Or, noi nu asta ne dorim de la Oradea, nu? Ne dorim un oraș viu, un oraș care are mintea lui și logica lui și nevoile lui impuse de realitate și nu de idei din cărți (sic!) sau de idei impuse. Sună a Coreea de Nord, nu a Occident…
De aceea credem că orădenii ar trebui să reacționeze la aceste năstrușnicii și să își apere nu doar frumusețea diversă a orașului și istoria sa, dar și viitorul său! La cum se fac șantierele la Oradea, oamenii trebuie să își apere însă și banii. Nu de alta, dar imediat ce clădirile vechi ar fi trecute prin patul lui Procust, s-ar putea să ne trezim că pică pe noi.
Asta dacă nu ne omoară poluarea mai întâi!
