Președintele e cu freza mereu proaspătă, deși nouă ne-au închis frizeriile. Primul ministru s-a retras o vreme la o vilă de protocol, deși unii dintre noi stau în corturi. Ministrul de finanțe merge la piață cu SPP-iști, deși noi dăm cu subsemantul și dacă ducem gunoiul. Statul pompează bani în patroni, deși unii dintre ei își obligă salariații să muncească la negru, chiar și în șomaj tehnic!

NU! Nu suntem toți la fel de implicați, la fel de afectați sau la fel de solidari în această criză care abia a început! Doar că ni se cere să fim la fel. Noi, ceilalți, cei mai mulți. Nu ei, cei puțini, cei bogați, cei puternici, cei care – chiar dacă pe unii îi respectăm pentru că au pornit de jos, UITĂ că fără noi, cei mulți, fără munca părinților noștri, sau a noastră, nu aveau nimic! Pentru că nu și-au construit averile nici în aer și nici singuri. Ci tot prin noi și cu noi.

Ni se spune, de fiecare dată când se întâmplă crize, că aceste perioade reprezintă cei mai mari egalizatori în societate. Ca ele îi afectează pe toți la fel. Este, clar, o minciună! Crizele ne arată de fapt cât suntem de inegali și cât de inegali suntem noi, cei mulți, față de cei puțini, bogați și puternici. Iar cei mulți suferă. Întotdeauna. Cei puțini, aproape niciodată.

Ați văzut cât de repede și-au făcut teste guvernanții după ce un coleg de-al lor, nu doar iresponsabil ci și nesimțit și plin de el, părea că i-a infectat pe toți? Ați văzut. Încercați să vă testați dumneavoastră. Veți vedea!

Ministrul de la Sănătate fuge, că nu mai are chef de noi, dar medicii înfricoșați de moarte și de lipsa echipamentelor de protecție sunt făcuți lași și dezertori. Să meargă generalul fără niciun glonț la el în prima linie și poate, dacă suntem la fel de nebuni, îl vom urma. Dar să nu ne trimită pe noi mai întâi cu mâinile goale și apoi să ne scuipe pentru că nu tragem după inamic!… (Desigur! Au fost multe lichele și printre medicii înfricoșați…)

Criza economică de acum 12 ani a adus după ea austeritate, șomaj, sărăcie și în multe cazuri, moarte! Și nu s-a schimbat nimic. Criza de sănătate de acum va fi dublată de una economică în care, în timp ce se pompează miliarde și miliarde în corporații, celor mulți li se va cere să se sacrifice, iar, să strângă cureaua, iar. Și nu se va schimba nimic dacă noi, cei mulți, vom reacționa la fel. Adică deloc, sau doar online, sau doar între noi.

Tare îmi este că în două-trei luni vom începe să auzim de victorii, să auzim despre cum virusul e controlat, poate chiar despre vaccinuri găsite miraculos (!) și despre cum ar trebui să ne înghesuim iar în tramvaie la 5 dimineața ca să mergem la lucru, iar seara în magazine, ca să consumăm. Au nevoie de noi!

Până la urmă, la asta se reduce societatea modernă și liberă (sic!) în care trăim. La a fi, noi, angajați ascultători și consumatori fideli. Acesta este capitalismul în faza lui actuală și în toată hidoșenia lui!

Așadar, cum vom trece peste asta? Ce vom învăța și ce le vom mai permite să ne facă după? Eu cred că trebuie să ne gândim bine, bine de tot. La fel ca si până acum, iar asta e sigur, nu se mai poate continua.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.