Cum spune Settembrini în ’’Muntele vrăjit” al lui Thomas Mann: ’’Critica este izvorul dezvoltării și al evoluției.’’ În acest sens, parafrazându-l pe Marc Antoniu din drama lui Shakespeare, ’’am venit să critic executivul, în frunte cu primarul, nu să-l ridic în slăvi.” Bineînțeles, recunosc meritele și realizările executivului, dar acestea au fost pe larg detaliate în conferințele de presă organizate pentru prezentarea rapoartelor anuale triumfaliste.
M-a frapat faptul că din aceste rapoarte de activitate privind anul 2019 lipsește orice element de autocritică. Citindu-le atent, comparând cu cele privind anul 2018, rezultă unele aspecte care ar trebui să dea de gândit executivului. Iată câteva exemple semnificative, fără pretenția exhaustivității, culese din rapoartele de activitate ale direcțiilor primăriei Oradea.
În cazul municipiului Oradea, pe site-ul propriu www.oradea.ro există o secțiune dedicată activității Consiliului Local, care conține hotărârile adoptate de acesta. Astfel, pentru anul 2019, dacă ne raportăm la ultima hotărâre publicată ar trebui să avem 1.600 de astfel de acte adminsitrative. Cu toate acestea, până la data de 01/03/2020 nu sunt publicate 820 de hotărâri reprezentând 51% din numărul total, ceea ce este inacceptabil.
Din cele 780 de hotărâri publicate, 68 (reprezentând 9%) sunt acte administrative care au ca obiect modificarea, actualizarea, sau o altă formă de intervenție asupra unor documentații tehnico-economice. Din cele 68 de hotărâri, doar 26 reprezintă prima intervenție asupra unui act administrativ anterior, celelalte 42 fiind intervenții multiple. Această frecvență ridicată indică un management defectuos al activității de elaborare de hotărâri din partea autorității executive, care consumă resurse de muncă cu modificările repetitive, transferând asupra autorității deliberative această lipsă de organizare.
Spre comparație, în ceea ce privește situația din municipiul Cluj Napoca, din perspectiva obligației de informare a cetățenilor situația este complet diferită. Toate cele 999 de HCL adoptate în anul 2019 sunt publicate pe site. Din cele 999 de hotărâri, 40 (reprezentând 4%) sunt acte administrative care au ca obiect modificarea, actualizarea, sau o altă formă de intervenție. Din cele 40 de hotărâri, doar 9 reprezintă prima intervenție asupra unui act administrativ anterior, celelalte 31 fiind intervenții asupra unor acte administrative la care sunt cel puțin două intervenții. În plus, materialele de prezentare ale Primăriei Cluj Napoca conțin informații care lipsesc la Oradea: devize generale, se menționează că modifică SF, semnături corespunzătoare, se prezintă soluțiile tehnice modificate, baza legală pentru majorare.
În concluzie, din perspectiva relației cu autoritatea deliberativă, la Cluj Napoca nu se pot aduce reproșuri autorității executive în timp ce la Oradea situația este haotică din perspectiva organizării fluxurilor, iar unele acte administartive ridică serioase dubii în privința legalității.
În cazul Direcției economice, în propunerile pentru anul 2020 regăsim în general aceleași obiective ca și în anul anterior, dar nu există în raport explicații minimale pentru nerealizarea a nici unui obiectiv strategic, la fel cum nu regăsim informații despre aspectele sensibile ce țin de activitatea direcției. Astfel este evidentă tendința de a dirija sume din ce în ce mai mari către diverse asociații și fundații ale primăriei. Dacă în 2016 acest domeniu primea 3,8 mil. lei din partea bugetului, suma ajunge la 11,3 mil. lei în 2019. În 2020, primăria își propune să aloce 14,8 mil. lei (de cca. 4 ori mai mult decât în 2016). Asta în condițiile în care veniturile proprii ale bugetului local, fără cele ale instituțiilor publice, au scăzut în această perioadă de la 606 mililoane lei în 2016 la 571 mil. lei în 2019 .
Aspectul este îngrijorător din cel puțin 2 motive:
- Funcția de gestiune prudentă și transparentă a fondurilor publice, care revine direcției economice, este afectată prin transferul către entități care nu folosesc sistemul de achiziții publice în relațiile lor comerciale și nu sunt controlate de Curtea de Conturi.
- Direcția economică nu exercită funcția de control asupra sumelor avansate, în decursul anului 2019 nefiind prezentat nici un raport asupra utilizării fondurilor transferate, schemei de personal etc.
La Direcția Tehnică, dacă în 2018, în Oradea au fost doborâți 667 de arbori și plantați 900, în 2019 au fost doborâți 779 și plantați doar 655. Așa vrem Oradea verde? În Cluj-Napoca, în 2018, au fost doborâți 541 arbori și plantați 2.185 de arbori și arbuști!
Nu există nicio explicație de ce au fost necesare în 2019 lucrări de întreținere și reparații pe 9 străzi nemodernizate, care apar în 2018 reparate, și a nu au un trafic intens cum ar fi str. Ovidiu Cotruș, str. Eva Heyman, str. Luceafărul etc.
La Direcția Patrimoniu Imobiliar, este totuși jenant să atragi atenția unui director de direcție patrimoniu imobiliar, că dacă în 2018 a planificat diferite acțiuni pentru 2019, iar acestea nu au fost realizate, raportul de activitate ar fi trebuit să prezinte motivele eșecului (vezi cazul școlii Szacsvay, unde există hotărâre de consiliu din 2018).
Acestea au fost doar câteva exemple. În curând voi reveni cu analize exhaustive cu privire la funcționarea direcțiilor, poate cineva va fi receptiv, mă gândesc la primar, și va lua măsuri ca lucrurile să meargă mai bine.
Kirei Melinda, consilier local
