Potrivit noului sondaj Eurobarometru publicat luni, europenii cred că schimbările climatice sunt problema cea mai gravă cu care ne confruntăm în prezent. Pentru români, însă, schimbările climatice nu sunt cea mai gravă problemă, considerând riscul de răspândire a infecțiilor o problemă mai amenințătoare. De asemenea, situația economică și sărăcia sunt văzute de români ca fiind mai grave decât schimbările climatice.

Mai mult de 9 din 10 respondenți consideră că schimbările climatice sunt o problemă gravă (93 %), iar aproape 8 din 10 (78 %) – că este o problemă foarte gravă. Atunci când li s-a cerut să spună care este problema cea mai gravă cu care ne confruntăm în prezent la scară planetară, peste un sfert (29 %) dintre respondenți au indicat fie schimbările climatice (18 %), fie deteriorarea mediului natural (7 %), fie problemele de sănătate legate de poluare (4 %).

În ceea ce privește politicile care pot fi adoptate pentru a remedia problema schimbărilor climatice, 9 din 10 europeni (90 %) sunt de părere că emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse la minimum, iar celelalte tipuri de emisii ar trebui compensate astfel încât Europa să poată deveni neutră din punct de vedere al climei până în 2050. Aproape 9 din 10 europeni (87 %) consideră că este important ca UE să stabilească ținte ambițioase în ceea ce privește sporirea utilizării energiei din surse regenerabile și același procent crede că e important ca UE să acorde sprijin țărilor pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

În România, mai puțin de unul din zece respondenți (7%, sub media UE de 18%) consideră că schimbările climatice sunt singura problemă cea mai gravă cu care se confruntă lumea. La fel ca în 2019, schimbările climatice sunt pe locul patru în România.

Cele mai grave probleme indentificate de români sunt răspândirea infecțiilor (23%), sărăcia și foametea (19%), precum și situația economică (17%). Totodată 7% dintre români consideră că problemele de sănătate cauzate de poluare sunt cea mai gravă problemă, tot 7% considerând deteriorarea naturii drept cea mai gravă amenințare. Statul de drept, terorismul internațional sau conflictele armate au fost și ele indicate de români printre problemele grave cu care se confruntă lumea.

Majoritatea cetățenilor UE (64 %) iau deja, la nivel individual, măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice și fac în mod conștient alegeri durabile în viața lor de zi de zi. La întrebarea „cine trebuie să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice”, cetățenii au subliniat necesitatea întreprinderii unor reforme structurale care să acompanieze acțiunile individuale și au invocat în acest sens responsabilitatea guvernelor naționale (63 %), a întreprinderilor și a industriei (58 %) și a UE (57 %). Peste 8 din 10 europeni (81 %) sunt de acord că energiile curate ar trebui să beneficieze de un sprijin financiar public sporit, chiar dacă acest lucru conduce la o reducere a subvențiilor pentru combustibilii fosili. Trei sferturi din europeni (75 %) consideră că investițiile în redresarea economică ar trebui să fie direcționate în principal către noua economie verde.

În România, peste jumătate dintre respondenții consideră că Uniunea Europeană (52% față de media UE de 57%) și guvernele naționale (51% față de media UE de 63%) sunt responsabile pentru combaterea schimbărilor climatice. Doar un sfert dintre aceștia (26%, considerabil sub media UE de 41%) declară că se simt personal responsabili pentru combaterea schimbărilor climatice.

În plus, respondenții din România sunt cei mai puțini din Uniunea Europeană care au spus că au luat măsuri pentru a combate schimbările climatice în ultimele șase luni (31%, mai puțin de jumătate din media UE de 64%). Interesul scăzut al românilor pentru problema schimbărilor climatice se vede și atunci când sunt puși să aleagă ce măsuri ar lua pentru a încerca să contribuie la combaterea lor. De exemplu, doar 38% dintre români spun că vor încerca să recicleze selectiv, față de 75% media UE.

Aproape opt din zece respondenți din România (79%, sub media UE de 90%) sunt de acord că economia UE ar trebui să fie neutră din punct de vedere climatic

În cele din urmă, doar 54%, față de media UE de 75% consideră că banii din planul de redresare economică ar trebui investiți în principal în economie verde.

La sondajul Eurobarometru privind schimbările climatice au participat 26 669 de cetățeni din diferite categorii sociale și demografice, din toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul s-a desfășurat în perioada 15 martie–14 aprilie 2021. De fiecare dată când a fost posibil, s-au derulat interviuri față în față, însă unii respondenți au răspuns la întrebări online, date fiind restricțiile legate de pandemia de COVID-19. (sursa)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.