Bihor News a realizat, în primele zile ale acestui an, un interviu cu domnul Csaba Bekesi, directorul executiv al AJOFM Bihor.

BN – Domnule director, care este în acest moment situația șomajului în județul Bihor?

CB – Cu o rată a şomajului de 1,38% în luna noiembrie 2019, Bihorul este în topul judeţelor cu cea mai redusă rată a şomajului la nivel naţional. La sfârșitul lunii noiembrie, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bihor erau înregistrați 3.652 șomeri (din care 2001 femei), potrivit datelor noastre.

Din totalul de 3.652 persoane înregistrate, 1.724 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 1928 erau șomeri neindemnizați.

Cei mai mulţi şomeri erau cu vârstă peste 50 ani (1.353), urmaţi de cei din grupa de vârstă între 40 și 49 ani (951), la polul opus aflându-se persoanele între 25 și 30 ani (191).

BN – La nivelul studiilor persoanelor înregistrate, care este acum imaginea de ansamblu?

CB – Şomerii cu învățământ liceal au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidenţele AJOFM Bihor (22%), urmaţi de cei cu studii gimnaziale (20%). Șomerii cu nivel de instruire profesional reprezintă 13% din totalul șomerilor înregistrați, șomerii fără studii reprezintă 12%, iar cei cu studii universitare 11%”.

BN – Iar comparativ cu perioada anterioară, cum a evoluat șomajul în județ?

CB – Faţă de luna anterioară, când rata şomajului în judeţ a fost de 1,25%, numărul şomerilor a crescut cu câteva sute de persoane, datorită concedierilor colective operate de angajatorii din domeniul industriei ușoare.

Se observă o scădere a numărului de şomeri de 3,4 ori, față de momentul preluării conducerii agenției, iar al şomerilor indemnizaţi de peste 3,3 ori. Ne dăm seama că măsurile active au dus la această scădere a numărului de şomeri, dar şi abordarea noastră, a AJOFM Bihor. Aceasta a fost marea provocare. Pentru că mare parte dintre aceşti şomeri erau beneficiari ai venitului minim garantat.

Cifra se regăseşte în angajări. Dacă în 2013 se angajau circa 2.200 – 2.500 de persoane într-un an, prin intermediul agenţiei judeţene, în 2019 cifra a crescut la peste 4.900 de persoane.

O problemă destul de stringentă în 2013 era şi numărul mare de şomeri în rândul tinerilor, care nu doreau să participe la cursurile de formare profesională pentru a nu-şi pierde indemnizaţia de şomaj.

În 2013, aveam în evidenţele noastre 2.200 de tineri sub 25 de ani. Azi mai avem în evidenţele noastre doar 531 de tineri sub 25 de ani. La persoanele peste 55 de ani, scăderea nu e atât de spectaculoasă, de la 900 la 638. Tinerii au fost ţinta măsurilor active. Eu cred că ne-am transformat dintr-o agenţie care plătea ajutoare de şomaj şi gestiona problema persoanelor cvasi beneficiare de alte instrumente de asistenţă socială, într-o agenţie de stimulare a ocupării, care este partenerul angajatorilor.

BN – Este șomajul scăzut un lucru bun?

CB – Rata scăzută a numărului de şomeri se datorează măsurilor active implementate, atât pentru angajatorii care încadrează şomeri, cât şi pentru şomerii care se angajează beneficiind de prime. Peste 2.500 de CNP-uri ale persoanelor încadrate în muncă în ultima perioadă sunt în evidenţele agenţiei, beneficiind de măsurile active oferite.

În ceea ce priveşte rata redusă a şomajul, eu cred că este un lucru bun pentru agenţie. La fel şi pentru economia locală, acesta fiind un semn că serviciul public de ocupare funcţionează bine. Din punct de vedere al angajatorilor situaţia nu este întotdeauna roză, anunţurile de angajare fiind peste tot, ceea ce relevă o posibilă criză a forţei de muncă. Săptămânal peste 1.000 locuri de muncă vacante se află în oferta agenției.

BN – Și care credeți că ar fi posibilele soluții pentru rezolvarea problemei?

CB – Soluţiile pentru depăşirea acestei crize sunt multiple.

O soluţie ar fi creşterea salariilor, în felul acesta mai puţini români fiind tentaţi să plece la muncă în străinătate. Totodată, fiind salariile mai mari, s-ar întoarce mulţi dintre cei circa trei milioane de români plecaţi la muncă afară.

O soluţie pe termen scurt poate fi şi aducerea de muncitori extracomunitari. Pe termen lung, însă, nu poţi clădi o economie sănătoasă cu muncitori extracomunitari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.