Nicolae Ionel Ciucă este omul căruia președintele Klaus Iohannis i-a încredințat toate speranțele sale pentru îndeplinirea programului cel mai drag comandantului suprem al forțelor armate: România înarmată.

Ciucă al nostru a devenit șef al Statului Major al Apărării în ianuarie 2015, fix luna în care Klaus Iohannis, proaspăt întors din vacanță, a înfăptuit prima sa acțiune prezidențială de amploare: semnarea cu reprezentanții partidelor parlamentare a înțelegerii fără valoare juridică prin care toți se angajau într-un cadru extraparlamentar să susțină cheltuirea anuală a minimum 2% din PIB pentru armată. Încet-încet, duetul de succes Iohannis-Ciucă a reușit să-și impună vederile și a angajat România într-o serie de cumpărături militare direcționate cu precădere spre o singură firmă, Raytheon. Cam tot ce înseamnă rachetă achiziționată de către România din 2015 are un singur producător: Raytheon.

Începutul a fost făcut cu sistemele de rachete Patriot, a căror valoare ajunge, în final, la 6,37 miliarde de euro. Nu s-a organizat o licitație sub pretextul că sistemele Patriot sunt unicat, existând un singur producător.

Următoarea mare achiziție de la Raytheon a fost reprezentată de sistemele de rachete HIMARS, în valoare inițială de 1,5 miliarde de euro. Nici aici nu s-a organizat licitație, deși sisteme HIMARS produc mai multe companii din câteva state membre NATO.

Ultima achiziție de amploare pregătită cu dedicație pentru cei de la Raytheon o reprezintă sistemul de rachete antinavă, achiziție care a fost aprobată recent de Parlament și care ne va costa minimum 268 de milioane de euro.

În același timp, pe lângă sisteme în sine, Raytheon s-a asigurat că România va achiziționa în fiecare an și rachetele propriu-zise, căci armata trebuie să se antreneze, iar rachetele, chiar dacă vorbim de cele de câteva sute de mii de euro sau de cele de peste un milion de euro bucata, trebuie folosite pentru a menține trupele în formă și pentru a le verifica mereu nivelul de pregătire. De asemeni, majoritatea rachetelor care echipează avioanele F16 ale României sunt cumpărate tot de la Raytheon.

Dar să revenim la achiziția sistemelor de rachete antinavă. Legea prin care se aprobă achiziția de sisteme de instalații mobile de lansare rachetă antinavă a trecut prin Parlament prin procedură de urgență, la insistențele MApN și cu sprijinul tânărului Sebastian Burduja, școlit și el în SUA ca și ministrul Apărării, domnul Ciucă. Deși s-au depus amendamente la lege, amendamente care erau, în cea mai mare parte, în interesul României și al forțelor sale armate, coaliția aflată la guvernare a respins toate aceste amendamente, la indicația MApN, condus de fostul general, actualmente senator PNL Nicolae Ionel Ciucă.

În primul rând, ministrul Apărării s-a opus introducerii offsetului în această achiziție, așa cum s-a opus la fiecare achiziție majoră făcută în ultimii șase ani. Singurele achiziții care, până acum, garantează offset sunt transportoarele blindate pentru trupe și corvetele. Apoi, tot la insistențele ministrului Apărării, au fost respinse cu brio amendamentele care prevedeau ca rachetele antinavă să poată funcționa eficient în orice condiții meteorologice și, de asemeni, ca rachetele antinavă să aibă capacitatea de a opera fără probleme în condiții de război radio-electronic. Cum domnul Ciucă, senator și ministru al Apărării, nu a fost de acord cu aceste condiții, România va achiziționa pentru a se lupta cu eventuale nave inamice niște rachete care s-ar putea să fie nefuncționale în condiții de vreme dificile și, mai ales, rachete care vor putea fi bruiate cu ușurință, așa cum s-a întâmplat atunci când forțele unei coaliții internaționale au atacat cu rachete Siria, doar o foarte mică parte dintre rachete atingându-și țintele din cauza sistemelor de bruiaj furnizate Siriei de către Rusia.

Poate nu e nimic în neregulă aici, poate e totul OK, dar parcă prea se trag toate contractele în bandă în așa fel încât rachete să cumpărăm de la un singur producător. Deja pare că, dacă Raytheon ar fi o echipă de fotbal, Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă ar fi șefii galeriei.

Patrick Andre De Hillerin / catavencii.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.