Demiterea sau menţinerea lui Florin Cîţu la Guvern nu înseamnă rezolvarea crizei politice. În orice scenariu, România tot se va confrunta cu o criză sanitară, iar partidele sunt nevoite să negocieze pentru un Cabinet stabil – scrie Radu Eremia în Adevărul.

Florin Cîţu încearcă să-şi joace toate cărţile din mână în aceste zile, pentru a se asigura că rămâne la Palatul Victoria şi după votarea moţiunii sau că are şanse mari să revină în funcţie. Însă în toate scenariile iese şifonat, iar guvernarea are de suferit pentru că, în plină criză sanitară, premierul nu a reuşit să aducă la masă toate forţele care ar sprijini un Cabinet reformist.

Evoluţia lucrurilor ne îndreaptă spre moţiunea de cenzură care, potrivit aritmeticii parlamentare, ar trebui să treacă, marţi, fără nicio emoţie. Guvernul Cîţu chiar ar fi demis printr-un vot covârşitor, lucru rar întâlnit în ultimii ani, când trecerea unei moţiuni de cenzură a avut loc la doar câteva voturi faţă de majoritatea necesară. Demiterea Cabinetului ar însemna că actualul Executiv nu va mai putea emite acte normative decât pentru administrarea treburilor curente, fără posibilitatea de a da ordonanţe de urgenţă. În acest scenariu, ar începe negocierile atât între partide, cât şi consultările cu preşedintele Klaus Iohannis.

Însă există şi varianta, puţin probabilă, ca la moţiunea de cenzură să nu fie strânse cele 234 de voturi. Guvernul Cîţu rămâne, dar guvernează fără a avea o majoritate parlamentară. Ceea ce înseamnă că pentru fiecare proiect de lege trebuie să negocieze fie cu PSD, fie cu USR PLUS. Iar negocierile vin cu un preţ – numiri în funcţii, alocări de posturi, promovare de proiecte promise electoratului de USR PLUS sau PSD. Aşadar, PNL ar trebui să aibă monedă de schimb pentru vot la fiecare pas.

Un alt scenariu, intens discutat în spaţiul public în ultimele zile, este cel în care Florin Cîţu demisionează înainte de moţiunea de cenzură. Un motiv ar fi faptul că, spre deosebire de demiterea prin moţiunea de cenzură, în cazul demisiei, Cîţu ar putea fi o variantă legală pentru a fi desemnat, din nou, şef al Guvernului.

Fără putere în caz de demisie

În cazul demisiei, o problemă pentru Cîţu este că, odată ce face acest pas, nu mai poate rămâne în Guvern, atribuţiile de premier interimar fiind preluate de unul dintre miniştri, în funcţie de alegerea lui Klaus Iohannis. Favoriţii sunt ministrul Apărării, Nicolae Ciucă (ales să fie interimar şi după demisia lui Ludovic Orban), şi Lucian Bode, ministrul de Interne. În iarnă, partidul l-a contestat pe Ciucă şi nici acum şeful de la Apărare nu e văzut cu ochi buni, fiind considerat „un corp străin”. Prin urmare, ca să ţină partidul aproape, opţiunea cea mai sigură este Bode, om cu vechime în partid. Însă această desemnare ar reprezentanta o primă fragilizare a puterii lui Cîţu şi apariţia unui competitor puternic din cadrul propriei echipe, Bode fiind şi unul dintre prim-vicepreşedinţi, puternic sprijinit de filialele din Ardeal.

Iar în acest caz, contează mult cât de repede se va mişca preşedintele pentru consultări şi Parlamentul pentru stabilirea calendarului noului Guvern. Astfel, Florin Cîţu, chiar dacă va fi nominalizat premier, ar putea sta pe tuşă câteva săptămâni.

Cine ar vota iar pentru Cîţu

Juriştii consultaţi, Augustin Zegrean (fost preşedinte al CCR) şi Gheorghe Iancu (fost Avocat al Poporului), sunt de părere că Florin Cîţu nu va demisiona, însă susţin că şi în cazul demisiei şi în cel al demiterii, preşedintele PNL ar putea să fie iar nominalizat. „Poate fi numit şi dacă îşi dă demisia şi dacă nu. Este o decizie a Curţii Constituţionale din 2020, când l-a numit a doua oară pe Orban. Preşedintele să facă o propunere care să reuşească, nu să nu reuşească. Deci, în sensul ăsta e decizia. Nu te joci şi îl numeşti pe unul care ştii că nu va trece”, este interpretarea lui Zegrean în ceea ce priveşte decizia CCR din 2020, care prevede că nu ar putea fi nominalizată o persoană care tocmai a fost demisă din funcţia de premier, din moment ce tocmai a arătat că nu mai are majoritatea necesară.

Pe de altă parte, majoritatea juriştilor din Parlament consideră că, dacă Florin Cîţu ar fi îndepărtat prin trântirea Cabinetului său, acesta nu poate fi prima variantă de premier pentru Palatul Victoria. Aşa că, în cazul care PNL şi UDMR ar vrea să tergiverseze instalarea unei noi guvernări, prima propunere de premier ar fi una simbolică, adică de aşa natură încât să nu treacă de votul de confirmare. În schimb, a doua propunere ar putea fi tot Cîţu, mai ales că acum e şeful celui mai mare partid de pe partea dreaptă a scenei politice. Întrebarea care se conturează este cine ar vota învestirea unui Guvern Cîţu 2? USR PLUS exclude orice vot pentru Cîţu, iar cei de la AUR nu votează niciun Guvern care nu este format cum solicită aceştia. Rămâne doar sprijinul PSD, esenţial pentru a trece un Guvern minoritar PNL-UDMR. Prin urmare, un posibil Guvern Cîţu 2 ar fi profund îndatorat PSD. Însă şi aici ar fi o contradicţie, adică am avea un PSD care a dat jos Guvernul Cîţu pentru a-l pune tot pe Cîţu. Singura explicaţie ar fi, ca în cazul demiterii lui Orban în ianuarie 2020, faptul că sprijină un liberal doar pentru că este nevoie de stabilitate.

Dar şi în acest scenariu, guvernarea tot ar atârna de un număr de voturi pe care trebuie să le negocieze pentru absolut orice proiect de lege. Iar următoarele guvernări trebuie să facă şi reforme solide, dacă vor să vină banii din PNRR. Pentru că Bruxelles-ul nu va trimite în conturile Guvernului tranşele de bani dacă nu vede evoluţiile asumate în PNRR. 

Radu Eremia / adevarul.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.