O decizie a Comisiei Europene a provocat deranj mare la Berlin. Bruxelles-ul a dat o notificare oficială Germaniei privind declanşarea procedurii de infringement pentru un “precedent grav”. Este vorba de o hotărâre pronunțată de Curtea Constituțională federală, care a contramandat o decizie a Curții de Justiție a UE, scrie Politico.

„Comisia provoacă conflicte enorme în UE”, a declarat Bernd Lucke, profesor german de economie, fost europarlamentar. El acuză Bruxellesul că a încercat să le răpească Constituțiilor naționale „identitatea de bază”, asigurându-se că dreptul UE este stăpânul suprem.

Peter Gauweiler, un fost politician conservator care de-a lungul anilor a adus nenumărate procese la cea mai înaltă instanță din Germania pentru a solicita modificări ale politicii Băncii Centrale Europene, a declarat că Bruxelles-ul „nu respectă suveranitatea cetățenilor membrilor săi și principiul democrației”.

De unde a pornit scandalul

Anul trecut, cea mai înaltă instanță din Germania, Bundesverfassungsgericht, a decis că Curtea de Justiție a UE și-a depășit limitele în acordarea unui „cec în alb” Băncii Centrale Europene pentru a întreprinde o politică controversată de cumpărare a datoriilor statelor membre.

Era vorba de o măsură de urgență pe care banca a pus-o în aplicare în timpul crizei datoriilor pentru a împiedica colapsul euro.

Instanța germană (adesea denumită „Karlsruhe” după orașul în care își are sediul) a decis că Bundesbank, cea mai mare bancă centrală din zona euro, nu ar avea voie să participe la programele de cumpărare de obligațiuni, decât dacă BCE arăta că erau cu adevărat necesare.

Bundesbank a continuat să efectueze achizițiile, iar cazul a declanșat alarma la Bruxelles, subliniază Politico. Asta pentru că, sub flecăreala legală, Karlsruhe se declara drept arbitrul suprem al legislației UE.

Și a făcut-o cu o permanentă aroganță tipic nemțească, mustrînd cele mai înalte instanțe europene pentru o decizie care nu era doar „neînțeleasă”, ci ultra vires (dincolo de puterile sale legale).

Comisia s-a temut că acțiunea Karlsruhe ar putea încuraja alte țări să se simtă libere să ignore hotărârile pronunțate de instanța UE. Faptul că atât Polonia cât și Ungaria au salutat rapid decizia Curții Constituționale germane a arătat că îngrijorările nu au fost fără temei, notează Politico.

Curtea Constituțională germană a lăsat programul să avanseze, dar episodul a oferit un alt exemplu al influenței imense a curții. Dacă judecătorii germani ar fi decis altfel, fondul de urgență s-ar fi prăbușit, probabil, și o bună parte din economia europeană odată cu el.

Tensiuni între Comisia Europeană şi Germania

În esență, amenințarea Comisiei pune Germania la locul ei. Faptul că executivul UE este în prezent condus de o nemțoaică, Ursula von der Leyen, face decizia cu atât mai remarcabilă.

Dar dacă cineva de la Bruxelles poate înțelege mai bine cultura jurisprudenței germane, aceea este chiar von der Leyen, un medic și ministru în cabinetul Angelei Merkel, unde a fost înconjuratăde avocați.

Singura instituție în care nemții au mai multă încredere decât iubita lor Bundesbank este Karlsruhe. Această încredere se filtrează în întregul sistem juridic, pe care germanii îl consideră în general unul fără egal. Dar încrederea în sistem, spun criticii, se filtrează și în capul avocaților și al judecătorilor care îl reprezintă.

„Sper că Comisia Europeană a gândit până la capăt acest lucru”, a declarat Daniel Caspary, un europarlamentar conservator german, șeful grupului conservator CDU / CSU al lui Merkel în Parlamentul European. „Nu aș fi făcut acest pas și nu l-aș considera inteligent.”

De fapt, subliniază Politico, nici măcar nu e clar cum crede Bruxelles-ul că își poate atinge scopul final de a „steriliza” Curtea Constituțională, subordonând-o instanței europene.

Primul pas, o scrisoare dură a Comisiei către guvernul german care amenință cu declanșarea procedurii de infringement, nu va ajunge prea departe. Este de așteptat ca Berlinul să răspundă că nu are puterea de a influența Karlsruhe, având în vedere separarea puterilor în stat din Constituția Germaniei.

O posibilitate ar putea fi modificarea Constituției Germaniei, care ar necesita o majoritate de două treimi în ambele camere ale Parlamentului, un prag ridicat pentru o schimbare controversată ca aceasta. (capital.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.