Vlad Barza: Tornada este o furtună violentă, periculoasă și super-spectaculoasă, dar multe zeci de ani nu a fost recunoscut faptul că se pot produce și în România tornade. Lucrurile s-au schimbat și acum știm că istoria tornadelor în România este îndelungată. Care au fost cele mai distructive tornade pe la noi și cum au fost descrise? De ce Făcăeni a fost un episod uimitor? Cum se formează tornadele?
- De la 1603 la 2022 au fost documentate din mai multe surse 195 de tornade produse în România, iar cea mai veche descriere se referă la un „vânt rotitor” de la 1603. Cea mai puternică tornadă produsă pe teritoriul României de astăzi s-a întâmplat pe 19 mai 1912, în Transilvania, dar s-a produs o tornadă chiar și la București, în 1886.
- În perioada comunistă era tabu discuția despre tornade, nu apărea termenul în prognozele meteo, nu se scria în presă despre tornade produse în România, deși se știe că au existat. Se spunea atunci că tornade se pot produce doar în zonele tropicale și în niciun caz așa la nord.
- Momentul de trezire a fost 2002, tornada de la Făcăeni, care a fost documentată și de români, dar și de un meteorolog american care se afla aici în România și care a cercetat în teren traiectoria tornadei. Concluzia meteorologului american a fost clară: în România se pot produce tornade, s-au produs și în trecut, iar România trebuie să accepte această realitate.
- Tornadele se evaluează în funcție de o scară numită Fujita, unde F0 înseamnă că nu a avut consecințe, iar F5 că tornada a lăsat în urmă dezastru total. Faimoasa tornadă de la Făcăeni, din august 2002 a fost categoria F3+. O tornadă mai recentă a fost cea produsă în jud Călărași, pe 30 aprilie 2019, clasificată în categoria F0 sau F1. A rămas de atunci faimos incidentul cu autobuzul răsturnat.
- Distribuția spațială a tornadelor în România arată faptul că acestea sunt mai frecvente în zona de est a țării, cu un maxim în zona de sud-est. De asemenea, apariția tornadelor este mai frecventă în perioada lunilor mai – iulie, majoritatea având loc între orele 09:00–20:59, cu un maxim în jurul orelor 15:00 și 17:00.
- Tornada este un vârtej de vânt extrem de violent, devastator, dar cu arie de acțiune restrânsă, adesea însoțit de ploi torențiale. Este nevoie să existe trei condiții de bază pentru ca o tornadă să se producă: instabilitate atmosferică, umiditate și un mecanism de declanșare care să ridice în altitudine aerul de la suprafață.
- O parte substanțială dintre datele și informațiile din articol ne-au fost furnizate de cercetătorul Bogdan Antonescu, specializat în fenomene meteo extreme. Unul dintre cele mai ample articole despre tornadele din România a fost scris de Bogdan Antonescu, împreună cu Aurora Bell.
Cele mai puternice tornade din istoria României – Vânturile distrugătoare care au rupt acoperișuri
De la 1603 la 2022 avem date despre 195 de tornade produse în România, peste două treimi dintre cele fiind produse în mai, iunie și iulie. 27,2% dintre ele s-au produs în luna iulie, iar 26,7%, în luna aprilie. Peste 70% dintre tornade pot fi încadrate laF0 sau F1 pe scara Fujita și numai 8% dintre cele 71 de tornade ce pot fi încadrate sunt la F3.
Datele istorice despre tornade ne-au fost furnizate de Bogdan Antonescu, fizician specializat în studiul fenomenelor meteo extreme.
Cea mai veche tornadă pentru care avem o descriere este din 1603 și s-a produs la Cluj, fiind descoperită de Ottilia Rusz de la Administrația Națională de Meteorologie.
Iată descrierea acelui eveniment
- :“Brusc, s-a ivit un “vânt rotitor” (după înmormântarea comandantului Golnitz – probabil tocmai din cauza acestui eveniment a rămas documentată această furtună). Mai întâi nori negri și grei au acoperit cerul, după aceasta s-a iscat un vânt distrugător, începând să rupă acoperișurile, lucrurile antrenate în aer s-au ciocnit ca într-o adevărată luptă. A fost însoțit de tunete și fulgere și urmată de o rupere de nori (în descrierea furtunii sunt folosiți termeni precum: „o putere de necrezut”, „frenetic”, „cer aproape de destrămare”, „incredibil de furios”, „fără măsura”. Sursa: Szamosközy I., 1977: Erdély története, [1598–1599, 1603]. Budapest, pag. 358-359K23.
De la 1822 avem informații despre o tornadă produsă în Banat: o fost descrisă ca fiind un vârtej care a distrus sate, a dezrădăcinat copaci și a dărâmat și biserici.
Cea mai puternică tornadă produsă pe teritoriul României de astăzi s-a produs pe 19 mai 1912, în Transilvania, pe traiectoria Unguraș (județul Cluj) – Corund (județul Harghita). Au fost șase decese și 50-60 de răniți, iar cinci sate au fost devastate. Transilvania era atunci parte a Ungariei: Marea Unire avea să se producă șase ani și jumătate mai târziu.
Harta tornadelor din România (sursa Bogdan Antonescu)
Ziarul „Românul” scria în mai 1912 un articol cu titlul „Uraganul de luni”, explicând că furtuna a produs „pustiire” în Unguraș, o comună cu 320 de case, situată la 18 km de Dej. O altă comună din apropiere a fost „nimicită”. Jurnaliștii scriau că „nicio casă nu a rămas întreagă. Casele (…) au fost duse de uragan și de șuvoiul apei la distanță de sute de metri”.
Ziarul Epoca scria în iunie 1886 despre „catastrofa de la Galați”, mai exact dintr-o localitate pe nume Calica. „O trombă de apă a căzut pe la orele 2 1/2 și, în 10 minute, un torent furios de apă amestecată cu grindină a împlut valea, distrugând tot ce întâlnea în cale”.
Publicația „Abeille Moldave” (Albina moldavă) scria în iulie 1838 în franceză despre o tornadă produsă la Târgu Frumos (ortografiat în franceză, Tergo-Froumosse). Publicația scria despre „un vârtej, prinzând contur într-o coloană neagră”. Se mai scrie că „vârtejul s-a mișcat apoi câteva minute sub forma unui con răsturnat”.
„Baza, atingând norii, era de culoare închisă, în timp ce vârful era transparent. În cele din urmă, această trombă a izbucnit cu zgomot și s-a terminat într-o furtună”, mai scria publicația.
Ce sunt tornadele și cum le ordonăm
Cum este definită tornada în DEX? „Furtună violentă (în formă de vârtej), care afectează regiuni întinse; vârtej de vânt devastator cu o arie restrânsă, adesea însoțit de ploi torențiale. „Tornadă” era numită și dedicația care încheia poezia trubadurilor și în care se reluau o idee și unele versuri deja exprimate”.
Ștefan C Hepites, părintele meteorologiei românești, denumea „trombă” o tornadă produsă în iunie 1886, la București.
În credința populară se făcea o paralelă între tornadă și un balaur care, cu răsuflarea sa foarte rece, îngheață apa din nori. Forma semăna, plus că „balaurul meteo” făcea și zgomote.
Cele mai multe tornade au fost observate în SUA și la alte latitudini mai mici, așa că s-a creat ideea că mecanismele prin care se formează tornadele nu apar la latitudinile noastre. Este greșit, fiindcă tornade sunt observate peste tot pe glob, nu există restricții, dar anumite regiuni sunt mai favorizate, cum ar fi unele zone din SUA.
Tornadele se evaluează în funcție de o scară numită Fujita, unde F0 înseamnă că nu a avut consecințe, iar F5 că tornada a lăsat în urmă dezastru maxim, total. Faimoasa tornadă de la Făcăeni, din august 2002 a fost categoria F3+. O tornadă mai recentă a fost cea produsă în jud Călărași, pe 30 aprilie 2019, clasificată în categoria F0 sau F1.A rămas de atunci faimos incidentul cu autobuzul răsturnat.
ANM a descris această tornadă produsă în aria localităților Dragalina – Constantin Brâncoveanu. „Estimarea vitezei vântului a fost de peste 90 km/h. Corelând cu pagubele consemnate, tornada s-a încadrat în categoria F0 sau F1 pe scara Fujita de clasificare a tornadelor. Tornada a produs culcarea la pământ a unor porțiuni ale gardurilor din lemn, ruperea unor copaci cu diametrul tulpinii mic și mediu, decopertarea acoperișurilor din țiglă și plăci de azbociment, devierea direcției de mers a unui autocar, ieșirea acestuia de pe carosabil și răsturnarea lui pe câmp”. (sursa Raportul Anului 2019, ANM)
Zeci de ani au fost ignorate
Până la al doilea Război Mondial se scria relativ des despre tornade în România, fiind folosiți termeni precum: „tornado”, „orcan”, „uragan”, „ciclon” sau „trombă”. În perioada comunistă s-au stins aproape total discuțiile despre tornade pe teritoriul românesc, dar după 1990 numărul de relatări a crescut mult și subiectul a revenit.
Datele dovedesc asta: câte tornade au fost documentate în România în trei perioade din ultimii 420 de ani
1603 – 1944: 47
1944 – 1989: 8
1990 – 2022: 140
În perioada comunistă, atât în România, cât și în alte țări ex-socialiste, termenul tornadă nu se regăsea în prognozele meteo și nu era folosit nici în presă. În România, poziția oficială era că țara se află mult prea la nord (la peste 45 grade lat N), așa că nu se pot produce tornade.
Tornadele care s-au petrecut în acea perioadă nu au fost recunoscute ca atare, fiind descrise ca fiind „evenimente meteo severe cu viteze ridicate ale vântului”.
O dovadă că ideea de tornadă nu era acceptată se găsește și în Dicționarul Enciclopedic Român, apărut în anii 60, în patru volume ce au aproape 4.000 de pagini. Acolo nu apare cuvântul „tornadă”, ci „tornado”.
TORNADO 1 În America de Nord„ Vârtej de vânt extrem de violent, devastator, dar cu arie de acțiune restrânsă, adesea însoțit de ploi torențiale, provocat de pătrunderea maselor de aer rece din vest, peste aerul cald și umed, provenit din regiunea golfului Mexic. În centrul tornadei viteza vântului depășește 300 km/h.
2. (În vestul Africii) Furtună puternică, catastrofală, de scurtă durată, dar cu o extindere relativ mare (uneori până la circa 300 km/h), provocată de întâlnirea aerului cald și umed al musonului de sud-vest cu aerul uscat provenit din Sahara.
În prognozele ANM nu prea găsim nici în prezent termenul tornadă, însă în avertizări imediate, de tip „nowcasting” apare uneori termenul „vânt cu aspect tornadic”. Într-un buletin științific al ANM sunt descrise pe larg trombele de la Vama Veche, din 16 iulie 2013.
Făcăeni – un adevărat moment de „trezire tornadică” pentru România
Tornada de la Făcăeni, produsă în august 2002, a fost un moment de referință, mai ales că foarte multă lume credea că este imposibil ca în România să se producă tornade. Trei oameni au murit atunci și 33 de case au fost distruse total și 395 au suferit avarii. Traseul furtunii a putut fi urmărit cu noua rețea de radare Dopple ce fuseseră instalate chiar în acel an. Făcăeni este foarte aproape de Dunăre și se găsește la 29 km de Fetești și 30 km de Țăndărei.
În 2003 a fost publicată în revista Atmospheric Research a lucrare despre traiectoria tornadei de la Făcăeni, deoarece s-a nimerit ca în august 2002 să fie prezent în România un prestigios meteorolog american, Les Lemon, care a documentat în teren împreună cu omologi români, parcursul tornadei și distrugerile cauzate de aceasta. Cei trei români care au semnat articolul împreună cu Lemon sunt: Aurora Stan-Sion, Cornel Soci și Elena Cordoneanu.
Articolul are titlul „A strong, long-track, Romanian tornado” și începe așa: Documentăm prima tornadă înregistrată în România în ultimii 100 de ani, o țară care de ceva timp neagă că ar fi avut vreodată tornade”.
Finalul articolului spunea multe despre modul cum românii au privit tornadele până atunci: „Am demonstrat prin acest raport că, deși se crede de mult timp în România că tornadele nu au cum să apară, ele chiar apar și asta s-a întâmplat de multe ori în trecut”.
Sunt date și câteva exemple aici: tornada de la București, din 1886 și un eveniment sever întâmplat în vestul țării în 1991, când 10 case au fost complet distruse și 100 avariate.
Rețeta unei tornade – Trei „ingrediente” de bază
Cum se formează o tornadă? Este nevoie de trei ingrediente, explică Bogdan Antonescu, fizician și specialist pe fenomene extreme:
– instabilitate atmosferică
– umiditate
– mecanism de declanșare care ridică aerul de la suprafață, în altitudine.
Dacă sunt prezenți acești trei factori se poate forma un nor în zona respectivă și acel nor poate avea mare dezvoltare pe verticală și poate să producă grindină, descărcări electrice și vânt intens.
„Pe urmă trebuie ca în mediul respectiv vântul să-și schimbe direcția și viteza pe mâsură ce urci în altitudine, iar asta se numește forfecarea vântului și înseamnă că el bate din ce în ce mai tare, pe măsură ce urci în atmosferă sau că-și schimbă direcția pe măsură ce urci sau se întâmplă amândouă. Dacă există această forfecare a vântului există posibilitatea ca furtuna respectivă să devină una supercelulară, adică să aibă partea de jos în rotație. Acest tip de furtună are un timp mai mare de viață decât furtunile obișnuite, poate să producă precipitații foarte intense care duc la inundații, grindină de mari dimensiuni și – în anumite condiții – poate să producă și tornade”, explică Bogdan Antonescu.
Cum de știm tot mai multe lucruri despre tornade
Multe țări fac cercetări legate de tornade și se manifestă un interes tot mai mare și în Europa de Vest, unde s-au făcut multe observații încă de acum peste 150 de ani. Acum un secol, cercetarea tornadelor era mai răspândită în Europa decât în SUA. După 1950 a scăzut interesul față de tornade în Europa.
În România, mărturii ale apariției tornadelor există încă din secolul al XIX-lea. Astfel, în perioada 1822–2013, a fost înregistrat un număr de 129 de tornade ce au avut loc în 112 zile diferite. Dintre acestea, 89 au fost înregistrate în perioada 1990–2013.
Ultimele decenii au permis meteorologilor să obțină, datorită radarelor, mult mai multe date despre vântul din furtună și despre structura furtunii. A avut în ultimul timp importanță tot mai mare modelarea numerică pentru simularea la rezoluție mare a diverselor evenimente.
S-au făcut tot mai multe măsurători în apropierea furtunilor, au apărut tot mai multe filmări, iar universități de prestigiu au inițiat campanii ample de cercetare ale tornadelor. Au devenit celebri și oamenii care riscă: „vânătorii de tornade”
„Putem spune că teoria pe subiectul tornadelor a început cam pe la 1960, când un cercetător din Marea Britanie s-a dus în SUA la un schimb de studii și acolo a observat și descris o furtună care se numește „supercell” (super-celulă), o furtună la care baza norului este în rotație. Genul acesta de furtuni produc tornade și acolo putem spune că a început istoria teoriilor despre tornade”, explică Bogdan Antonescu.
În Europa, tornadele se produc pe tot parcursul anului, cu un maxim în perioada iunie-august pentru cea mai mare parte a Europei și în perioada august-noiembrie pentru Europa de Sud. Cercetările ample arată că tornadele cu impact puternic sunt mai frecvente în Europa decât s-ar crede.
Tornadele – Cum și unde se produc în România
Tornadele sunt asociate furtunilor convective severe. Apariția lor nu este limitată geografic, ele se pot produce oriunde și există consemnări ale lor pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. Dar chiar și acolo, dezvoltarea unei tornade nu e teoretic exclusă. Există însă unele regiuni de pe glob unde probabilitatea de producere a tornadelor este mai mare.
În general, zona latitudinilor medii (între 30° și 50°) furnizează condițiile cele mai favorabile pentru dezvoltarea lor. Aici, se produce preponderent atât amestecul între aerul rece, de origine polară și cel mai cald, provenind din regiunile subtropicale, se explică în volumul „Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare”, semnat de mai mulți climatologi și meteorologi români.
În Europa se înregistrează aproximativ 300 de tornade anual, de patru ori mai puține decât în SUA.
Distribuția spațială a tornadelor în România arată faptul că acestea sunt mai frecvente în zona de est a țării, cu un maxim în zona de sud-est. De asemenea, apariția tornadelor este mai frecventă în perioada lunilor mai – iulie, majoritatea având loc între orele 09:00–20:59, cu un maxim în jurul orelor 15:00 și 17:00.
Precum în cazul episoadelor cu grindină, tendințele și proiecțiile viitoare privitoare la frecvența și intensitatea tornadelor sunt încă incerte din cauza observațiilor directe încă limitate în spațiu și timp și a reprezentării inadecvate a proceselor locale relevante pentru acestea în predicția numerică a vremii și climei.
De ce a crescut numărul de tornade raportate
Această creștere din ultimele decenii a numărului de tornade raportate poate fi atribuită câtorva factori, precum: creșterea conștientizării publice asupra fenomenului, creșterea accesului la informație și la tehnologiile de comunicare, raportările din teren ale pasionaților de fenomene meteorologice și, nu în ultimul rând, creșterea capacității de observație a fenomenelor convective severe prin utilizarea de instrumente și tehnici de observație și analiză de ultimă oră. (HotNews.ro)
