Inflația din perioada ianuarie-iunie 2022 a fost de 10%, ea erodând creșterile de salarii din aceeași perioadă. Din 70 de activități economice, doar în 18 cazuri creșterile salariale au depășit scumpirile, iar în unele situații salariile chiar au scăzut, ceea ce combinat cu efectul inflaționist, a dus la reale probleme financiare pentru salariații acelor sectoare.
În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă, în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă), ȋn învăţământ (+11,6%), respectiv ȋn administraţia publică (+3,1%). Ȋn sănătate şi asistență socială, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor comparativ cu luna precedentă (-1,0%).
Mai 2022 comparativ cu Aprilie 2022
În luna mai 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării ȋn lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
• cu 19,2% ȋn extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 17,8% ȋn activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 15,3% ȋn fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului;
• între 6,5% și 11,0% ȋn telecomunicaţii, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
• între 3,0% și 6,0% ȋn activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, transporturi pe apă, industria metalurgică, alte activităţi extractive, fabricarea băuturilor, activităţi de poștă şi de curier, tranzacţii imobiliare, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare.
Cele mai semnificative creșteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
• cu 26,6% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 15,4% ȋn extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
• între 2,0% și 5,0% ȋn tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., transporturi aeriene.
Topul salariilor din România
Cele mai mari salarii le-au luat în luna mai 2022 IT-iștii, urmați de petroliști și de angajații din industria tutunului.
La coada clasamentului se află salariații din HoReCa, croitorii și fabricanții de mobilă. (sursa – HotNews.ro)
Câți bugetari din România încasează lunar mai mult decât Iohannis
Coaliţia vizează modificarea Codului Fiscal astfel încât veniturile salariale mai mari decât cele ale președintelui ţării să fie drastic impozitate. Deocamdată, peste 13.500 de persoane care lucrează la stat au avut venituri nete de 14.000 de lei sau mai mari în aprilie 2022.
„Agenția Națională de Administrare Fiscală nu deține o evidență a funcționarilor publici, însă are la dispoziție informații privind veniturile salariale încasate de salariați, astfel cum sunt declarate de către contribuabili prin intermediul declarației 112 (Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate).
Potrivit informațiilor din declarația 112 depusă pentru luna aprilie 2022 de către angajatorii instituții publice (instituție cu personalitate juridică, a administrației publice centrale, locale sau europene, care gestionează resurse financiare publice) a rezultat un număr de 13.588 persoane care au încasat venituri nete egale sau mai mari decât 14.000 lei”, a transmis ANAF la solicitarea Main News.