Cele mai bune vânzări în 2021 ale editurilor româneşti Polirom, Humanitas, All şi Litera au fost dominate de titluri ale unor scriitori celebri: istoricul israelian Yuval Noah Harari, J.D. Salinger, Elif Shafak, N. Steinhardt, Stephen Hawking, Constantin C. Giurescu, Igor Bergler, relatează News.ro.
Cele mai vândute titluri Polirom în anul 2021
Deşi plin de provocări pentru întreaga industrie de carte, dat fiind contextul global pandemic în continuare nefavorabil, 2021 a fost un an prolific pentru Polirom – peste 550 de titluri publicate.
În topul celor mai vândute titluri Polirom în anul 2021, top condus de istoricul israelian Yuval Noah Harari, se regăsesc clasici ai literaturii universale, voci importante ale literaturii universale contemporane, câţiva dintre cei mai îndrăgiţi scriitori români contemporani, câteva dintre cele mai îndrăgite apariţii dedicate cititorilor juniori, precum şi cele mai râvnite titluri nonfiction.
Top 10 general cele mai vândute titluri Polirom în anul 2021
1. Yuval Noah Harari, „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”
2. Yuval Noah Harari, „Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului”
3. Elif Shafak, „Fetiţa căreia nu-i plăcea numele său”
4. Yuval Noah Harari, „21 de lecţii pentru secolul XXI”
5. J. D. Salinger, „De veghe în lanul de secară”
6. Veronica D. Niculescu, „O vară cu Isidor”
7. George Orwell, „O mie nouă sute optzeci şi patru”
8. Aldous Huxley, „Minunata lume nouă”
9. Malala Yousafzai, Christina Lamb, „Eu sunt Malala”
10. Elif Shafak, „Cele patruzeci de legi ale iubirii”
Literatură română
1. Simona Popescu, „Exuvii”
2. Lavinia Branişte, „Mă găseşti când vrei”
3. Adrian Schiop, „Să ne fie la toţi la fel de rău”
4. Dan Lungu, „Sunt o babă comunistă!”
5. Cristian Fulaş, „Ioşca”
6. Ana Maria Sandu, „Hortensia Papadat-Bengescu. Străina”
7. Tudor Ganea, „Cântecul păsării de plajă”
8. Simona Goşu, „Fragil”
9. Andrei Dósa, „Multă forţă şi un dram de gingăşie”
10. Gellu Naum, „Zenobia” la egalitate cu Florin Lăzărescu, „Noaptea plec, noaptea mă-ntorc”
Traduceri din literatură universală
1. J.D. Salinger, „De veghe în lanul de secară”
2. George Orwell, „O mie nouă sute optzeci şi patru”
3. Aldous Huxley, „Minunata lume nouă”
4. Elif Shafak, „Cele patruzeci de legi ale iubirii”
5. Harper Lee, „Să ucizi o pasăre cântătoare”
6. George Orwell, „Ferma animalelor”
7. Haruki Murakami, „Pădurea norvegiană”
8. Ernest Hemingway, „Bătrânul şi marea”
9. Albert Camus, „Ciuma” la egalitate cu Vladimir Nabokov, „Lolita”
10. Gianfranco Calligarich, „Ultima vară în oraş la egalitate cu Kazuo Ishiguro, Klara şi Soarele
Literatură pentru copii
1. Elif Shafak, „Fetiţa căreia nu-i plăcea numele său”
2. Veronica D. Niculescu, „O vară cu Isidor”
3. Michael Ende, „Momo”
4. Veronica D. Niculescu, „Iarna lui Isidor”
5. Ian McEwan, „Visătorul”
6. Sophie Kinsella, „Eu şi Mami-Zână: Dorinţe de unicorn”
7. Otilia Cazimir, „A murit Luchi” (ediţie ilustrată)
8. Jennifer Chambliss Bertman, „Vânătorii de cărţi”
9. Sophie Kinsella, „Eu şi Mami-Zână. Puteri de sirenă”
10. Salman Rushdie, „Harun şi Marea de Poveşti”
Nonficţiune autori români
1. N. Steinhardt, „Jurnalul fericirii”
2. Daniel David, „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală”
3. Andrei Ursu, Roland O. Thomasson, în colaborare cu Mădălin Hodor, „Trăgători şi mistificatori. Contrarevoluţia Securităţii în decembrie 1989”
4. Ioan T. Morar, „Fake news în Epoca de Aur. Amintiri şi povestiri despre cenzura comunistă”
5. Mircea Eliade, „Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Vol. I: De la epoca de piatră la misterele din Eleusis”
6. Mihai Iovănel, „Istoria literaturii române contemporane 1990-2020”
7. Macarie Drăgoi, „10 ani cu mitropolitul meu Bartolomeu Anania (1998-2008). Amintiri la capătul dorului”
8. Adrian Cioroianu, „A fost odată ca niciodată Partidul Comunist Român (1921-2021). Pentru o istorie dezinhibată a „viitorului luminos”
9. Aurora Liiceanu, „Relaţii eşuate. Să nu te încurci niciodată cu un bărbat însurat”
10. Vasile Ernu, „Sălbaticii copii dingo”
Nonficţiune autori străini
1. Yuval Noah Harari, „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”
2. Yuval Noah Harari, „Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului”
3. Yuval Noah Harari, „21 de lecţii pentru secolul XXI”
4. Malala Yousafzai, Christina Lamb, „Eu sunt Malala”
5. Albert Camus, „Mitul lui Sisif. Eseu despre absurd”
6. Souad, Marie-Thérèse Cuny, „Arsă de vie”
7. Elif Shafak, „Cum să rămâi lucid într-o epocă a dezbinării”
8. Bill Bryson, „Corpul. Ghid pentru cei care îl locuiesc”
9. Yeonmi Park, „Drumul către libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord”
10. Jacques Attali, „Scurtă istorie a viitorului”
Cele mai vândute cărţi Humanitas publicate în 2021
1. Stephen Hawking, “Răspunsuri scurte la marile întrebări” (12 000 exemplare – 25 februarie)
2. Tatiana Niculescu, “Nepovestitele iubiri. 7 minibiografii sentimentale” (8000 exemplare – 1 februarie)
3. Radu Paraschivescu, “Acul de aur şi ochii Glorianei” (6000 exemplare – 24 mai)
4. Gabriel Liiceanu, “Impudoare. Despre „eu“ va fi vorba” (5900 exemplare – 27 octombrie)
5. Suleika Jaouad, “Între două lumi. Amintiri dintr-o viaţă suspendată” (5900 exemplare – 11 octombrie)
6. Alexandru N. Stermin, “Călătorie în jurul omului” (5700 exemplare – 21 septembrie)
7. Ioana Pârvulescu, “Alfabetul doamnelor. De la doamna B. la doamna T.” (4600 exemplare – 24 mai)
8. John Barton, “O istorie a Bibliei. Povestea celei mai importante cărţi a lumii” (4400 exemplare – 24 februarie)
9. Platon, “Opera integrala. Volumul I (4200 exemplare – 29 ianuarie)
10. Radu Oltean, “Geţii lui Burebista şi lumea lor” (3700 exemplare – 25 august)
Humanitas Fiction
1. Eddy de Wind, „Auschwitz, ultima staţie” (14.000 exemplare – 19 ianuarie)
2. Eric-Emmanuel Schmitt, „Jurnalul unei iubiri pierdute” (9.500 exemplare – 2 februarie)
3. Guzel Iahina, „Trenul spre Samarkand” (8.700 exemplare – 1 noiembrie)
4. Christian Escribà, Sílvia Tarragó, „Cofetăria cu miracole” (8.000 exemplare – 2 aprilie)
5. Narine Abgarian, „Din cer au căzut trei mere” (6.800 exemplare – 3 septembrie)
6. Ludmila Uliţkaia, „A fost doar ciumă” (6.500 exemplare – 7 aprilie)
7. Evgheni Vodolazkin, „Istoria Insulei” (6.400 exemplare – 5 mai)
8. Ann Patchett, „Casa Olandeză” (6.000 exemplare – 1 martie)
9. Matteo Strukul, „Michelangelo ereticul” (4.200 exemplare – 11 februarie)
10. Ismail Kadare, „Dimineţi la Café Rostand” (3.600 exemplare – 14 ianuarie)
Humanitas Junior
1. I.P. Nosov, „Habarnam în Oraşul de Piatră” (4.700 exemplare – 14 mai)
2. Mirela Retegan, „7 poveşti pentru 7 zile cu Gaşca Zurli” (4.000 exemplare – 3 iunie)
3. Gareth Hinds, „Iliada” (roman grafic) 3.800 exemplare – 28 ianuarie
4. Gareth Hinds, „Odiseea” (roman grafic) 3.300 exemplare – 28 ianuarie
5. Corina Anton, „Divina comedie povestită pentru copii” (2.000 exemplare – 15 iunie)
6. Álex Rovira, Francesc Miralles, „Poveşti pentru copii fericiţi” (1.900 exemplare – 8 noiembrie)
7. Angela McAllister, „Un an plin de poveşti” (1.700 exemplare – 13 ianuarie)
8. Ben Guterson, „Misterele de la Casa de Iarnă” (1.000 exemplare – 9 martie)
9. Angela McAllister, „Lumea poveştilor lui Shakespeare” (950 exemplare – 9 noiembrie)
10. Nancy Springer, „Enigmele Enolei Holmes. Cazul doamnei stângace” (750 exemplare – 24 iunie)
Cele mai vândute titluri ale Grupului Editorial ALL în 2021
Bilanţul vânzărilor Grupului Editorial ALL pentru anul 2021 cuprinde atât titluri de referinţă care se află an de an în topul preferinţelor cititorilor noştri, cât şi noutăţi recent apărute şi propulsate direct în vârf.
Cărţi pentru publicul larg
1. „Istoria românilor”, semnată de istoricul român Constantin C. Giurescu (1901-1977), se menţine pe prima poziţie şi în 2021. Cartea adună, în cele aproape 1800 de pagini, istoria poporului român din cele mai vechi timpuri până la sfârşitul epocii fanariote.
2. „Arme, virusuri şi oţel. Soarta societăţilor umane”, de Jared Diamond, culege cele mai puţin vizibile părţi ale istoriei umanităţii, expunându-le cititorului care are curiozitatea de a-şi pune întrebări la care istoria tradiţională nu oferă decât rareori răspunsuri.
3. „Curiozităţi bizantine. Poveşti stranii şi fapte surprinzătoare din istoria celui mai ortodox imperiu din lume”, de Anthony Kaldellis, a deschis anul acesta o nouă colecţie Curiozităţi istorice, care se adresează în egală măsură erudiţilor clasicişti, istoricilor sau cititorilor pasionaţi de faptele eroice sau anecdotice ale trecutului.
4. „Capcanele mâncatului emoţional. Slăbitul – o provocare fizică sau mentală?”, de Laura Ene, este un volum în care autoarea îşi împărtăşeşte experienţa ei personală şi profesională în privinţa scăderii în greutate şi a schimbării stilului de viaţă.
5.„ Pasărea Liră”, de Cecelia Ahern, a fost publicată în limba română în primăvara acestui an şi surprinde o poveste de dragoste trăită cu inocenţă, în lumea showbiz-ului, din care tocmai inocenţa lipseşte cu desăvârşire.
Cărţi medicale
1. Colecţia Manuale pentru asistenţi medicali cuprinde volume fundamentale pentru pregătirea şi perfecţionarea celor care se specializează în îngrijirea medicală, oferindu-le resurse educaţionale de cea mai înaltă calitate.
2. Tratatul de pediatrie, coordonat de prof. univ. dr. Florea Iordăchescu, se menţine în topul vânzărilor, fiind o lucrare de ȋnaltă ţinută ştiinţifică dedicată sănătăţii copilului. La elaborarea sa au participat specialişti ȋn domeniu din generaţiile mai vechi, ȋncă active şi deosebit de implicate, cărora li s-au alăturat colegi din generaţiile mai tinere, aflaţi la deplină maturitate profesională şi ştiinţifică.
3. Harrison. Boli infecţioase este o carte esenţială în domeniul bolilor infecţioase, care se adresează studenţilor şi medicilor deopotrivă şi care are scopul de a oferi o resursă convenabilă de informaţii precise, convenabile şi de ultimă oră.
4. Grant. Atlas de anatomie, un volum riguros şi detaliat pentru studiul anatomiei umane, satisface de mai bine de 70 de ani nevoile noilor generaţii de studenţi.
5. SCHWARTZ. Principiile chirurgiei este considerat cel mai important text de chirurgie din lume; ediţia a X-a este actualizată conform noilor evoluţii în domeniu, incluzând asistenţa chirurgicală modernă bazată pe dovezi şi ghidarea în leadership pentru medicii rezidenţi şi chirurgii practicieni.
Cărţi pentru copii
1. Cărţile din colecţia „Pisicile războinice” se află de mulţi ani în topul preferinţelor tinerilor cititori, semn că lumea fascinantă a acestor feline atrage constant noi fani. Până acum, au fost publicate în limba română 26 de volume, urmând ca anul viitor să vadă lumina tiparului primele cărţi dintr-o ediţie specială Pisicile războinice.
2. „Prietenii lui Năsuc. Copacul din casă”, de Cristina Gheorghiu, cu ilustraţii de Florin Gheorghiu, este o poveste de sărbători în care gaşca celor cinci şoricei cade din nou pradă poftei de aventură, dar şi poftelor culinare.
3. Seria „Vreau să ştiu” oferă răspunsuri clare şi inspirate la cele mai dificile întrebări pe care ni le pun copiii. Cu ajutorul acestui volum, nu numai că vor înţelege mai bine lumea care ne înconjoară, dar îşi vor dezvolta imaginaţia şi spiritul creativ.
4. „Lecţia de sănătate pentru copiii de 3-5 ani” este prima din seria cu acelaşi nume, ale cărei volume cuprind informaţii esenţiale, adaptate fiecărei vârste, despre menţinerea sănătăţii fizice şi despre dezvoltarea emoţională a copiilor. Conţinutul, uşor accesibil micuţilor şi structurat în jurul unor teme principale, poartă avizul unui medic.
5. „Un căţeluş în furtună”, de Guojing, este o poveste fără cuvinte, o provocare pentru imaginaţia cititorilor de peste 4 ani. Autoarea, originară din China, a primit pentru volumul ei de debut, Drumul spre casă, titlul de „Cea mai bună carte ilustrată pentru copii” acordat de New York Times Book Review.
În luna decembrie a acestui an, Editura ALL împlineşte 30 de ani de existenţă în lumea cărţilor, cu peste 6000 de titluri publicate în sute de colecţii şi peste 15 milioane de exemplare vândute. Fondată în 1991, Editura ALL a fost prima editură privată cu profil academic şi universitar.
Cele mai citite cărţi la Litera
„Minciuna lui Michelangelo. Catedrala în flăcări” de Igor Bergler este bestsellerul absolut al anului 2021, un thriller inteligent şi extrem de bine documentat despre intrigile şi misterele Vaticanului. În spatele unor execuţii ritualice, se află o conspiraţie terifiantă şi un secret devastator pentru Biserică, ascuns într-un document descoperit de Michelangelo Buonarroti, cu cinci sute de ani în urmă. Dozarea perfectă dintre suspans, crimă, mister şi istorie face din acest roman o lectură hipnotică, depăşind cu mult pariurile cărţilor anterioare ale autorului.
„Fecioarele” de Alex Michaelides. După bestsellerul „Pacienta tăcută”, considerat unul dintre cele mai fascinante thrillere psihologice din ultimii ani, scriitorul Alex Michaelides revine în topuri cu al doilea său roman, cel puţin la fel de captivant ca primul; Fecioarele împleteşte magistral mitologia greacă, psihologia, obsesia şi crima. Un thriller psihologic uluitor despre determinarea unei psihoterapeute strălucite de a înţelege şi de a devoala crimele bizare ale charismaticului profesor de tragedie greacă, Edward Fosca.
„Apă proaspătă pentru flori” de Valerie Perrin – un roman tulburător despre Violette, administratoarea unui cimitir dintr-un orăşel din Burgundia, despre universul său, o poveste intimă şi plină de forţă despre o femeie care, în ciuda tuturor obstacolelor, crede invariabil în viaţă şi în bucurie. Romanul a fost tradus în peste 30 de ţări şi a câştigat Premiul Maison de la Presse, Paperback Readers Prize, intrând pe listele ABA Indies Introduce şi Indie Next List în 2020.
„Portocala sângerie” de Harriet Tyce este un thriller domestic obsesiv, ce pe mulţi cititori i-a ţinut prinşi compulsiv de paginile acestuia. Un roman întunecat şi captivant despre violenţa domestică, lipsa de devotament în căsnicie, despre impulsuri viscerale, dar şi despre pierderea respectului de sine. Un debut fulminant al scriitoarei Harriet Tyce, cartea fiind publicată în peste 25 de ţări.
„Oricine poate avea o relaţie fericită” de Stefanie Stahl – o nouă carte utilă şi intuitivă a psihoterapeutei Stefanie Stahl, autoare a cărţii-fenomen, Vindecarea copilului interior. Terapeuta ne învaţă că formula unei relaţii sănătoase constă în armonia dintre ataşamentul de celălalt şi autonomia personală. Un echilibru care se dovedeşte deseori fragil, dar pe care autoare acestui nou bestseller ni-l indică, printr-un stil clar şi cu o abordare practică, cum să-l învăţăm, dar şi cum să renunţăm la tiparele comportamentale disfuncţionale, dacă ne dorim o relaţie fericită cu celălalt.
„Apropo de nimic” de Woody Allen, o autobiografie spumos de amuzantă şi inteligentă, scrisă de unul dintre cei mai remarcabili cineaşti şi artişti ai timpurilor noastre. O avalanşă de glume, replici şi povestiri face, din acest neegalat autoportret, o carte îndrăzneţ de sinceră, de intimă şi de dinamică. Cu stilul său unic de povestitor, Allen aminteşte de încercările sale de a intra în industria de divertisment de radio şi televiziune, despre cariera sa cinematografică, dar şi despre relaţiile şi căsniciile sale, despre greşelile şi succesele sale, despre pasiunea sa pentru jazz şi sport.
„Aşa începe răul” de Javier Marias. Un nou roman publicat de Editura Litera, al unuia dintre cei mai prolifici scriitori spanioli contemporani, Javier Marias – scriitor tradus în 46 de limbi, cu peste 8 milioane de cărţi vândute în întreaga lume. Considerată de critici o operă majoră, Aşa începe răul este o poveste hipnotică, digresivă, presărată cu tensiune erotică, conflicte politice şi meditaţii filosofice.
„Poveşti de vară” de Mieko Kawakami este un portret radical şi intim al condiţiei femeii în Japonia contemporană şi nu numai, un roman ce chestionează ireverenţios feminitatea, corpul feminin, dar şi familia, cu legăturile şi abuzurile, cu aşteptările şi trădările cu care aceasta vine la comun. O voce tânără şi proaspătă, Mieko Kawakami a primit mai multe premii literare de prestigiu în Japonia, printre care Premiul Akutagawa, Premiul Tanizaki şi Premiul Murasaki Shikibu.
„Trăind cu zeii” de Neil MacGregor – o carte fascinantă, spiritual şi complex construită, care tratează un aspect axiomatic al conditiei umane, şi anume că nu există nicio societate în lume ai cărei membri să nu împărtăşească o credinţă comună, o ideologie sau o religie. Credinţele şi convingerile de bază reprezintă ligamentul oricărei comunităţi, iar meritul acestei cărţi extraordinare este acela de a ne face să înţelegem că de modul în care trăim cu zeii noştri depinde şi modul în care alegem să trăim cu semenii noştri.
„Oamenii din copaci” de Hanya Yanagihara, romanul de debut al bine-cunoscutei scriitoare americane, autoare a romanului O viaţă măruntă, este deopotrivă o aventură antropologică fascinantă, o parabolă ecologică şi o analiză scrutătoare a relativismului moral. Un roman surprinzător al Hanyei Yanagihara, care vorbeşte despre etică, despre aroganţa occidentală în raport cu popoarele indigene, o carte care uimeşte prin atitudinea sfidătoare de a nu oferi izbăviri şi soluţii. (sursa)
