Procesul de învățare trebuie să treacă de la folosirea dispozitivelor electronice pentru metodele tradiționale, la scrisul de mână și la citirea cărților tipărite, prevede noua strategie de educație din Suedia.
Tot mai mulți politicieni și experți din Suedia se întreabă dacă nu cumva sistemul de educație hiperdigitalizat, care a făcut posibilă utilizarea tabletelor inclusiv în grădinițe, este de vină pentru declinul abilităților de bază ale copiilor din această țară.
Ministrul suedez al Educației, Lotta Edholm, care a preluat funcția în urmă cu 11 luni, se numără printre cei mai aprigi contestatari ai folosirii tehnologiei în procesul de învățare. „Elevii suedezi au nevoie de mai multe cărți. Cărțile fizice sunt importante pentru învățare”, a spus ea în martie, potrivit The Guardian.
Ministrul a anunțat în august că guvernul își propune să schimbe radical decizia agenției naționale pentru educație de a impune folosirea obligatorie a dispozitivelor digitale în sistemul preșcolar. Mai mult, învățarea digitală va fi oprită până la limita de vârstă de șase ani, a precizat ea pentru Associated Press.
Pentru a contracara scăderea abilității de citire a elevilor de clasa a patra, guvernul suedez va investi 685 de milioane de coroane suedeze (50,2 milioane de euro) în achiziția de manuale și cărți pentru școli în 2023. Alte 500 de milioane de coroane (42 de milioane de euro) vor fi cheltuite în 2024 și 2025 pentru accelerarea procesului de întoarcere la cărți.
Ce au observat suedezii și care e situația în România
Deși elevii suedezi au obținut un scor peste media europeană la abilitatea de citire într-o evaluare internațională a nivelurilor de lectură din clasa a patra, testul internațional de literație PIRLS a evidențiat apariția unui declin între anii 2016 și 2021.
În 2021, elevii de clasa a patra din Suedia au obținut în medie 544 de puncte la capacitatea de citire, în scădere față de media de 555 de puncte din 2016. Totuși, nivelul din 2021 încă era destul de bun, Suedia clasându-se pe locul șapte în lume în clasamentul general, alături de Taiwan.
În schimb, Singapore, aflată pe primul loc, și-a îmbunătățit scorul la citire de la 576 la 587 în aceeași perioadă, iar media Angliei a scăzut doar puțin, de la 559 în 2016 la 558 în 2021.
România nu apare în raportul pe 2021 al testului PIRLS, însă în 2011 avea un scor de 502, în creștere față de 489 în 2006.
Raportul Naţional de Literaţie, publicat în aprilie, a arătat, însă, că situația este alarmantă în România: din 3 milioane de copii doar 330.000 de copii reuşesc să citească şi să înţeleagă ceea ce citesc şi să facă inferenţe minime cu textul pe care îl citesc.
Revenind la Suedia, anumite deficite pot fi rezultatul pandemiei de coronavirus sau pot reflecta creșterea elevilor imigranți care nu vorbesc suedeza ca primă limbă, dar utilizarea în exces a ecranelor la orele de curs îi poate face pe elevi să rămână în urmă la disciplinele de bază, arată experții.
„Există dovezi științifice clare că instrumentele digitale mai mult împiedică decât îmbunătățesc învățarea”, a transmis în august Institutul Karolinska, una dintre cele mai respectate instituții de cercetare din Suedia, într-un comunicat despre strategia națională de digitalizare a educației.
„Credem că accentul ar trebui să se întoarcă mai degrabă la dobândirea cunoștințelor prin cărțile tipărite și priceperea profesorilor, decât la dobândirea de cunoștințe în principal din surse digitale disponibile gratuit care nu au fost verificate pentru acuratețea lor”, este poziția institutului.
Păreri împărțite despre digitalizarea educației
Nu toți experții sunt, însă, convinși că revenirea la metodele tradiționale de învățare este cea mai bună soluție pentru elevi. Neil Selwyn, profesor de educație la Universitatea Monash din Melbourne, Australia, consideră că criticarea efectelor tehnologiei este „o mișcare populară printre politicienii conservatori”. „E un mod frumos de a spune sau de a semnala un angajament față de valorile tradiționale”, a spus el.
„Guvernul suedez are un argument corect când spune că nu există nicio dovadă că tehnologia îmbunătățește învățare, dar cred că asta se întâmplă pentru că nu există o dovadă clară despre ceea ce funcționează cu ajutorul tehnologiei. Tehnologia este doar o parte dintr-o rețea foarte complexă de factori în educație”, a precizat Selwyn.
Predarea online rămâne un subiect de dezbatere în Europa și în alte părți ale globului. Polonia, de exemplu, a lansat recent un program prin care guvernul oferă fonduri cu care fiecare elev să cumpere un laptop începând de la clasa a patra, cu obiectivul de a face țara mai competitivă pe plan tehnologic.
Germania, una dintre cele mai bogate țări de pe continent, a încetinit operațiunile de mutare a programelor guvernamentale și a informațiilor de orice fel în mediul online, inclusiv a educației. Nivelul de digitalizare al școlilor variază între cele 16 landuri, fiecare având propria programă școlară.
Adoptarea rapidă a abilităților digitale de învățare a stârnit îngrijorare și la nivelul agenției pentru educație din cadrul ONU. Într-un raport publicat în august, UNESCO a lansat „un apel urgent la folosirea adecvată a tehnologiei în educație”.
Raportul îndeamnă țările să grăbească conectarea la internet a școlilor, dar în același timp avertizează că tehnologia în educație ar trebui implementată într-un mod care să nu înlocuiască niciodată instruirea în persoană, condusă de profesor. (sursa)
