Situația economică în zona euro și în UE continuă să arate rezistență, prezintă datele Eurostatistics ale Eurostat pentru trimestrul II 2023.
Semnalele pozitive includ creșterea ușoară a PIB-ului în zona euro, rata foarte scăzută a șomajului, încetinirea lentă, dar continuă a inflației, scăderea semnificativă a prețurilor la import și prețurile producătorilor industriali. Cu toate acestea, o producție industrială redusă și slăbirea continuă a încrederii din partea populației mențin încă ridicate tensiunile economice în blocul comunitar.
În România, avem un nivel de încredere în economie peste marja europeană, iar populația este ocupată, cu o rată a șomajului mult mai bună decât grecii, spaniolii sau francezii. Cu toate acestea, prognozele de scădere a inflației anuale și cele legate de creșterea economică sunt sub așteptări, iar producția industrială este în scădere.
Eurostatistics de la Eurostat reprezintă o colecție dinamică de date actualizată lunar care oferă o imagine a situației macroeconomice în zona euro, la nivel global în Uniunea Europeană (UE), precum și informații granulare privind statele membre ale UE. Actualizările se referă la indicatorii relevanți privind producția, cererea, forța de muncă și prețurile, precum și ratele dobânzilor și schimburilor valutare pe baza Principalilor Indicatori Economici Europeni.
Încrederea în economie scade de la începutul anului
Cu toate acestea, sentimentul economic – un indicator compus bazat pe nivelul de încredere a consumatorilor și actorilor economici în piețe ale sectorului real precum industrie, construcții, servicii sau retail – a continuat să scadă în luna august 2023, după un trend care se află în picaj încă din luna februarie a acestui an.
În august 2023, indicatorul sentimentului economic (ESI) a scăzut cu 1,2 puncte la 93,3 în zona euro și cu 0,6 puncte la 92,9 în UE. Declinul constant are la bază încrederea mai scăzută a consumatorilor, precum și de cea a managerilor din servicii, comerțul cu amănuntul și construcții.
În rândul țărilor UE, indicatorul a prezentat o imagine mixtă, scăzând în 12 țări și crescând în 14. Nivelul ESI variază între ele: de la 82,2 în Estonia, 82,4 în Austria și 83,4 în Suedia la 105,1 în Bulgaria, 106,9 în Cipru și 111,7 în Grecia.
România: Deși înregistrând valori mai scăzute decât în Grecia, românii manifestă un nivel de încredere în industrie și servicii peste media europeană, înregistrând acest indice în creștere în luna august la o marjă de 101.4.
Rata anuală a inflației în zona euro a încetinit în august 2023
În august 2023, inflația a încetinit atât în zona euro, cât și în UE. Inflația anuală în zona euro a fost de 5,2%, în scădere față de 5,3% în iulie, în timp ce în UE a fost de 5,9%, în scădere față de 6,1% în iulie.
Rata actuală a inflației încetinește atât în zona euro, cât și în UE. Cele mai ridicate rate anuale estimate ale inflației în august au fost în Ungaria (14,2%), Cehia (10,1%) și Slovacia (9,6%), în timp ce cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Danemarca (2,3%), Belgia și Spania (ambele 2,4%). Comparativ cu august 2022, inflația anuală a scăzut în toate țările UE.
În rândul țărilor EFTA, rata anuală a inflației în august a încetinit în Norvegia și Elveția, în timp ce a accelerat în Islanda. În Statele Unite, rata anuală a inflației a accelerat.
La 14 septembrie 2023, Consiliul Guvernator al Băncii Centrale Europene a decis să majoreze cele trei rate-cheie ale BCE cu 25 de puncte de bază. Astfel, rata dobânzii pentru operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor pentru facilitatea de creditare marginală și facilitatea de depozit au fost majorate la 4,50%, 4,75%, respectiv 4,00%, la 20 septembrie 2023.
Rata dobânzii pe 3 luni a zonei euro, Euribor, a crescut semnificativ la 3,78% în august, față de 3,67% în iulie 2023. Ratele dobânzilor pe termen lung (media lunară ponderată a randamentelor obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani) ale zonei euro au crescut la 3,21% în august, față de 3,15% în iulie. Ratele dobânzilor pe termen lung ale UE au crescut la 3,54% în august, față de 3,47% în iulie.
România: Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în luna august a acestui an, la 9,43%, de la 9,44% în iulie.
Creșterea PIB-ului european, un semnal încurajator pentru frica de recesiune economică
PIB-ul a crescut cu 0,1% în zona euro și a rămas stabil în UE în al doilea trimestru al anului 2023, după creșteri de 0,1% și, respectiv, 0,2% în primul trimestru. Comparativ cu al doilea trimestru al anului precedent, PIB-ul s-a extins cu 0,5% în zona euro și cu 0,4% în UE.
În al doilea trimestru al anului 2023, PIB-ul a crescut în majoritatea statelor membre. Lituania (+2,9%) a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului în comparație cu trimestrul anterior, urmată de Slovenia (+1,4%) și Grecia (+1,3%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Polonia (-2,2%), Suedia (-0,8%) și Austria (-0,7%). Comparativ cu anul precedent, cele mai mari rate negative de creștere au fost în Estonia (-3,0%) și Suedia (-2,4%), iar ratele pozitive cele mai mari în Malta (3,9%), Grecia și România (ambele +2,7%).
PIB-ul a crescut în 15 țări, a scăzut în 10 și a rămas stabil în 2. Lituania a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului față de trimestrul anterior (+2,9%), urmată de Slovenia (+1,4%) și Grecia (+1,3%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Polonia (-2,2%), Suedia (-0,8%) și Austria (-0,7%).
România: România are prognozată în 2023 o creștere economică a PIB-ului de 1,8% – cu 0,7% mai mică decât estimarea inițială a Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Inflația și instabilitatea economică externă sunt principalele cauze arată specialiștii.
Creșterea economică a României ar urma să depășească nivelul din celelalte două state în 2024, când ar trebui să ajungă la o creștere economică de 3,7%, față de doar 2,6% Bulgaria și 2,3% Grecia.
Producția industrială este fragilă, Parlamentul European insistând pe investiții sporite
Producția a scăzut cu 1,1%, în timp ce în luna iunie, creșterea lunii precedente a fost de 0,4% în zona euro și în UE. Comparativ cu iulie 2022, producția industrială a scăzut cu 2,2% în zona euro și cu 2,4% în UE.
Parlamentul European a emis la începutul lunii august un comunicat anunțând planuri pentru un pachet ambițios de investiții în cercetare și dezvoltare industrială, având în vedere că obiectivul de investiții de 3% din PIB în aceste domenii nu a fost încă atins în marea majoritate a statelor membre.
Totodată, în contextul strategiei industriale, UE își dorește să creeze companiilor un cadru cât mai prielnic pentru a contribui la obiectivele privind neutralitatea climatică, în concordanță cu foaia de parcurs a Pactului verde și cu pachetul „Pregătiți pentru 55”. Oficialii UE insistă că mai ales IMM-urile trebuie susținute în tranziția către o economie digitală și neutră ca emisii de carbon și ajutate să creeze locuri de muncă de calitate.
În iulie 2023, prețurile producătorilor industriali au scăzut pe termen anual cu 7,6% în zona euro și cu 6,6% în UE, comparativ cu luna anterioară, când au scăzut cu 3,4% și, respectiv, 2,4%. Comparativ cu iunie 2023, scăderea lunii precedente a fost de 0,5% în zona euro și 0,6% în UE.
În zona euro, prețurile de import industrial au scăzut pe termen anual cu 12,3% în iulie 2023; în UE, acestea au scăzut cu 10,4% în iunie 2023. Ratele lunare au scăzut începând din septembrie 2022. Scăderea lunii precedente în iulie a fost de 0,3% în zona euro; în UE, scăderea a fost de 0,9% în iunie.
România: Producţia industrială a scăzut cu 5%, ca serie brută, în primele şapte luni ale anului în curs, comparativ cu intervalul similar din 2022, arată datele publicate miercuri, de Institutul Naţional de Statistică.
În același timp, consumul final de energie electrică în economie s-a diminuat cu 5,8% în primele șapte luni din 2023, raportat la perioada similară a anului trecut.
Rezultatele negative consemnate în primele șapte luni din 2023 în privința producției industriale au apărut ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-11,2%).
Doar în luna iulie a acestui an producţia industrială a scăzut cu 6,2%, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, ca urmare a scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-11,3%) și industria prelucrătoare (-6%).
Șomajul a rămas scăzut în pofida problemelor de inflație
În iulie 2023, rata șomajului a fost de 6,4% în zona euro și de 5,9% în UE, stabilă și la nivelurile cele mai scăzute din istoria măsurătorilor Eurostat. Comparativ cu iulie 2022, șomajul a scăzut cu 355.000 de persoane în zona euro și cu 299.000 de persoane în UE.
Costurile orare cu forța de muncă au crescut cu 0,8% în zona euro și cu 1,0% în UE în al doilea trimestru al anului 2023, comparativ cu trimestrul precedent, când au fost stabile și au crescut cu 0,3% respectiv. Comparativ cu al doilea trimestru al anului 2022, costurile orare cu forța de muncă au crescut cu 4,5% în zona euro și cu 5,0% în UE.
Așteptările privind ocuparea forței de muncă, măsurate prin sondaje în mediul de afaceri și consumatori, au scăzut în continuare din cauza planurilor mai puțin optimiste privind ocuparea în rândul managerilor din sectorul serviciilor, construcții și, în special, comerțul cu amănuntul.
Cele mai scăzute rate de șomaj au fost înregistrate în Malta (2,5%), Cehia (2,7%) și Polonia (2,8%), iar cele mai mari în Spania (11,6%), Grecia (10,8%) și Franța (7,4%). Privind țările non-UE, șomajul a crescut în Norvegia și Japonia în iulie, în timp ce a scăzut în Statele Unite și a rămas stabil în Islanda.
România: Cu o rată a șomajului de numai 5,5%, România se află departe de topul negativ în blocul european, ceea ce reprezintă un semn bun pentru economia țării.
Ultimele prognoze macroeconomice
Ultimele prognoze disponibile ale celor patru organizații internaționale, Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Fondul Monetar Internațional (FMI), indică o dinamică redusă și o tendință continuă descendentă a inflației mari medii în 2023 și 2024. Cu toate acestea, dezvoltările pozitive și rezistența zonei euro au fost confirmate de cele mai recente prognoze.
Conform celor mai recente prognoze, creșterea economică a zonei euro în termeni de PIB real este estimată la 0,7% (BCE), 0,8% (CE) și 0,9% (FMI și OCDE) pentru 2023. Pentru 2024, se prognozează o creștere economică de 1,0% (BCE), 1,3% (CE) și 1,5% (FMI și OCDE).
Comparativ cu prognoza sa anterioară, Comisia Europeană a revizuit în scădere rata anuală a inflației în prognoza sa de vară, la 5,6% pentru 2023 și în sus la 2,9% pentru 2024. Prognoza BCE din septembrie așteaptă o inflație anuală de 5,6% pentru 2023 (actualizată de la 5,4% în prognoza anterioară) și a ajustat și la o inflație anuală mai mare de 3,2% pentru 2024 (față de 3,0%). În iulie, FMI a estimat o rată anuală a inflației de 5,2% pentru 2023 (față de 5,3% în prognoza anterioară), urmată de o rată în scădere de 2,8% pentru 2024 (față de 2,9%). OCDE și-a actualizat prognoza din iunie la 5,8% pentru 2023 (față de 6,2% în prognoza anterioară) și la 3,2% pentru 2024 (față de 3,0%).
Războiul continuu de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și tensiunile geopolitice mai largi continuă să prezinte riscuri și rămân o sursă de incertitudine. Mai mult, contracția monetară poate avea un impact mai mare asupra creșterii economice decât se aștepta, dar poate, de asemenea, să ducă la o scădere mai rapidă a inflației. (ziare.com)
