Radu Ispas a terminat Sociologia, dar lucrează ca șofer pe un camion. Un alt coleg din firmă, George, a făcut Agronomia. Dar nu sunt singurii care lucrează în cu totul alte domenii decât s-au pregătit. Ce nu știu cei doi e că România este țara cu cea mai ridicată rată a nepotrivirii jobului cu domeniul în care angajații s-au pregătit​.

Partea proastă este că în România acest grad de nepotrivire a crescut în ultimii 5 ani în vreme ce în alte state el se reduce prin politici publice care să rezolve problemele din învățământ, astfel încât cererea reală de forță de muncă din economie să se potrivească cât mai bine cu oferta.

Rata nepotrivirii competențelor este definită ca discrepanța dintre ocupația curentă a unei persoane și domeniul în care s-a pregătit. La grupa de vârstă 15-34 de ani, potrivit unor statistici experimentale publicate de Eurostat, stăm cel mai prost la acest capitol. Persoanele care lucrează în alt domeniu din punct de vedere al educației primite sunt considerate persoane cu nepotrivire orizontală a competențelor.

Există și o nepotrivire verticală, aceasta referindu-se la cei care prestează o muncă sub nivelul lor de pregătire (cei cu studii superioare de medicină lucrează ca simpli asistenți ca să dau un exemplu) sau cei care lucrează pe un post mai calificat decât i-ar permite studiile.

Mai jos, rata nepotrivirii competențelor la nivel european:

De remarcat statele din „coada” clasamentului, acolo unde oamenii chiar lucrează în domeniile în care au studiat: Islanda, Elveția și Germania.

Criteriul utilizat de Eurostat este reprezentat de congruența competențelor dobândite prin educație cu cele privind competențele necesare pentru postul ocupat.

Nepotrivirea competențelor în funcție de domeniul de educație poate fi relevantă pentru analiza pieței muncii, deoarece persoanele „nepotrivite” sunt nu de puține ori frustrate pentru că și-au irosit ani din viață ceva ce nu le aduce plusvaloare, iar pentru un angajator poate însemna costuri mai mari legate de calificarea angajatului ne-pregătit pentru postul ocupat și un randamen mai scăzut al celui ”nepotrivit”

Eurostat analizează și datele detaliate pentru diferite domenii: Educație, Sănătate, Agricultură ș.a.

În Educație, suntem tot pe primul loc, cu un grad de nepotrivire de 55%. Suntem urmați de Macedonia, Italia și Polonia. La polul opus găsim Malta, Danemarca și Belgia.

Domeniile de educație sunt definite în conformitate cu clasificarea ISCED-F 2013, iar ocupațiile sunt identificate conform ISCO 2008.

În Sănătate stăm foarte bine, printre primele 5 state din Europa, cu un grad de nepotrivire de 10% (cel mai rău stau Cipru și Macedonia, cu un mismatch rate de aproape 40%).

În Agricultură avem o rată a nepotrivirii de aproape 60% (ceea ce ne situează pe o poziție mai bună decât Bulgaria sau Ungaria), dar departe de Elveția, Danemarca și Polonia, care stau cel mai bine.

În Inginerie suntem pe locul al cincilea de la coadă, cele mai mici nepotriviri găsindu-le în Elveția și Germania.

În Științe nepotriviri majore (penultimul loc), statele de la vârful clasamentului fiind Elveția, Germania și Letonia.

În domeniul social, cele mai mici nepotriviri ale competențelor le vedem în Luxemburg și Israel, iar cele mai mari în Slovenia și Italia. Noi suntem cam pe la mijloc. (sursa)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.