Avem parte de o perioadă cu multe ploi. În plus, să nu uităm că suntem în plin sezon al furtunilor de vară, cu multe descărcări electrice. Iar România are cea mai mare rată de decese produse se trăsnete din Europa. Cum se formează acestea și în ce condiții devin periculoase, aflăm de la Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme.

Bogdan Antonescu: Legat de furtuni, și mai precis de apariția norilor, pentru că particulele de nori se formează pe anumite particule de aerosoli din atmosferă, iar poluarea contribuie la concentrației de aerosoli și atunci crește concentrația de particule. Cumva există o influență între aerosoli, poluare, să spunem, și apariția norilor. Este un lucru destul de studiat în prezent, în special din punct de vedere al schimbărilor climatice, sau mai bine zis bilanțul radioactiv al Pământului, toate legăturile acestea dintre poluare, aerosoli, nori și bilanțul radioactiv, deci cantitatea de radiații pe care o primim de la soare sunt foarte importante.

Regiunea de sud-vest a României, cea mai expusă la aceste fenomene

Noi am studiat o bază de date a mortalității produse de trăsnete. Între 1999 și 2015 am avut cam 40 de victime pe an. Numărul acesta a scăzut, și în prezent cred că sunt undeva la 20 de persoane care mor în fiecare an din cauza trăsnetelor.

Regiunea de sud-vest a României e cea mai expusă la aceste fenomene. De ce? Pentru că acolo avem o concentrație mare de trăsnete. Acolo se produc multe furtuni care produc descărcări electrice. Și atunci, combinația dintre descărcări electrice, cu o proporție mare a populației în mediul rural, duce la apariția unui exces în mortalitate.

E cea mai mare mortalitate cauzată de trăsnete. Când am făcut studiul nu am realizat acest lucru, dar apoi, comparând cu alte țări din Europa, am realizat că avem practic cea mai mare mortalitate.

Important: Ce trebuie să știți ca să vă protejați de trăsnete

Pentru a ne proteja, cea mai sigură soluție este să ne adăpostim când auzim tunetul, pentru că asta înseamnă că furtuna este aproape.

Nu trebuie să stăm în câmp deschis, pentru că astfel am fi cea mai înaltă structură din zona respectivă. De asemenea, să nu ne adăpostim sub copaci, în special dacă sunt copaci izolați. Ăsta e un lucru care ar trebui să îl știe toată lumea. În Statele Unite mai este o recomandare – dacă suntem într-un grup, ar trebui să ne separăm, fiecare să-și caute adăpost separat, pentru că reduce riscul ca cineva să fie lovit de trăsnet și să îi afecteze apoi și pe cei din jur.

În România sunt studii care arată clar unde avem cele mai multe descărcări electrice. Este vorba de sud-vestul țării, și tot acolo se înregistrează cele mai multe victime în urma trăsnetelor. Acolo este vorba despre o populație care 40% trăiește în mediul rural și cumva sunt mai expuși acestui fenomen.

Perioada din an în care se înregistrează cele mai multe decese provocate de trăsnete în România

Numărul anual al deceselor cauzate de trăsnete a scăzut de la 65 decese pe an între 1999 și 2003 la 23 decese între 2011 și 2015. O posibilă explicație pentru această scădere a numărului deceselor în ultimi ani este legată de dezvoltarea serviciilor de urgență (e.g., Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare – SMURD oficial operațional din 1996, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – IGSU înființat în 2004) care au împiedicat ca unele dintre accidentele produse de trăsnete să ducă la decese.

materialul întreg pe digi24.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.