Ilie Bolojan este primarul-minune al liberalismul românesc, primarul-etalon al atragerii fondurilor europene, primarul cel mai primar, fără de care nu se poate. Sine qua non, cum ar zice strămoșii noștri. Sau a fost, timp de 12 ani, cât a îndeplinit funcția de primar al Oradei. Acum, Ilie Bolojan este președinte al Consiliului Județean Bihor și începe să se lovească de lucrurile pe care le reproșa fostei conduceri a CJ Bihor până mai acum un an.

Una dintre obsesiile domnului Bolojan

în perioada în care, ca primar al Oradei, se războia cu dușmanii din CJ Bihor (fie ei de la UDMR sau chiar de la PNL) a fost aeroportul local (OMR, conform codului IATA).

În 1997, prin HG 398, din 4 august, Guvernul României s-a spălat pe mâini de responsabilitatea majorității aeroporturilor din țară. În patrimoniul Guvernului, prin Ministerul Transporturilor, au rămas doar aeroporturile din București, Constanța și Timișoara. Restul aeroporturilor (Arad, Bacău, Baia Mare, Caransebeș, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Tulcea) au fost trecute în subordinea și administrarea Consiliilor Județene pe raza cărora se aflau. Și, de atunci, din 1997, aeroporturile locale/județene au devenit o sursă de cheltuieli și de fantasmagorii electorale. Cele mai multe aeroporturi dintre cele cedate de către Guvern către CJ-uri sunt considerate nerentabile de către companiile aeriene, așa că nu există zboruri regulate care să deservească respectivele aeroporturi. Uneori nu există nici alt tip de zboruri, traficul pe cele mai multe dintre aceste aeroporturi tinzând spre zero.

Asta nu înseamnă că proprietarii, Consiliile Județene, au închis aeroporturile pe care le dețin. nici pe departe. Cele mai multe Consilii au investit în extinderea și modernizarea aeroporturilor din dotare și bagă bani în continuare în plata personalului și a cheltuielilor zilnice, în speranța că va veni compania aeriană salvatoare care să scoată instituțiile din pierdere.

Ei bine, mai ales

între 2016 și 2020, când președinția CJ aparținea UDMR (astăzi neașteptat partener de guvernare al PNL), Ilie Bolojan nu lăsa să treacă prea mult timp fără să sancționeze lipsa de eficiență în ceea ce privește administrarea aeroportului din Oradea. Și, desigur, domnul Bolojan avea soluții. Soluțiile erau și nu prea erau legale, dar asta conta mai puțin.

Una dintre soluțiile domnului Bolojan era, între 2016 și 2020, subvenționarea operatorilor aerieni pentru a aduce curse pe aeroportul orădean.

Acest lucru nu este, în general, permis de către legislația Uniunii Europene. Dar legea nu a fost, niciodată, o piedică în calea celor care-și doresc cu adevărat.

UE permite o schemă de ajutor a companiilor aeriene, numită „schema ex-ante“. Doar că această schemă, pe care o aplică și aeroportul din Oradea, este legată fix de traficul de pasageri. Adică se oferă bonusuri în funcție de numărul de curse efectuate și, mai ales, în funcție de numărul de pasageri. Schema nu presupune acordarea de bani companiilor (nu direct), ci scutirea companiilor de plata unor taxe aeroportuare. Aeroportul nu mai câștigă aproape nimic din taxarea traficului, dar câștigă, să zicem așa, comunitatea, care are acces la zboruri, de cele mai multe ori ieftine.

Există și varianta complet ilegală care este legalizată prin mișmașuri specific românești. Pentru a avea o cursă Ryanair pe ruta Constanța-Milano, timp de câteva luni, în 2011, CJ Constanța a plătit, prin intermediul unei asociații conduse de Corina Martin, 20.000 de euro pe lună. Ilegal, imoral, neconcurențial, dar cu aparență de legalitate.

Ei bine, Ilie Bolojan

a fost mereu pus pe fapte mari în ceea ce privește aeroportul din Oradea. Pe 20 mai 2019, cu șase zile înainte de alegerile europarlamentare, Ilie Bolojan promitea nici mai mult, nici mai puțin că, în urma acestor alegeri, PNL va prelua CJ Bihor și, implicit, administrarea aeroportului Oradea. Și spunea, atunci, că dacă în șase luni de la preluarea aeroportului nu vor exista minimum două curse aeriene externe de pe acest aeroport, domnia-sa va demisiona.

Evident, alegerile europarlamentare nu aveau nici cea mai mică legătură cu schimbarea majorității în Consiliul Județean Bihor, deci domnul Bolojan nu făcea decât să-și amăgească alegătorii în cel mai cinic mod cu putință. Practic, îi mințea în față.

Dar nu-i nimic. PNL a preluat CJ Bihor pe 27 septembrie 2020, iar domnul Bolojan a fost ales, prin vot direct, președinte al Consiliului Județean. Au trecut șase luni de atunci, iar situația aeroportului din Oradea începe să fie îngrijorătoare.

În perioada pandemiei, CJ Bihor a obținut 800.000 de euro de la UE pentru a subvenționa zborurile externe de pe aeroportul Oradea. Acești bani s-au dus către Ryanair, dar subvenția se apropie de final și compania irlandeză nu prea pare hotărâtă să mai opereze pe aeroportul din Oradea, pentru că, fără subvenție, zborurile sunt nerentabile.

În aceste condiții,

Ilie Bolojan, președinte al CJ Bihor, s-a aliat cu domnul Florin Birta, noul primar al Oradei, și au anunțat că vor înființa o companie aeriană proprie, a celor două UAT-uri. Ar fi o premieră mondială, căci nu mai există așa ceva.

Domnul Bolojan a vorbit (fără să indice date precise) despre achiziționarea a două avioane (cel mai probabil, ATR 72-600), care să opereze, în primul rând, trei zboruri dus-întors între Oradea și București, plus niște zboruri externe, cu destinație nespecificată.

Ei bine, este nevoie de 157.680 de pasageri pe an pentru ca cele trei zboruri pe zi (dus-întors) să se desfășoare la 100% din capacitatea avioanelor sau de 126.144 de pasageri pentru ca gradul de operare să fie de 80%. Sub 80%, zborurile devin nerentabile complet. Dar nici așa nu vorbim de rentabilitate. Pentru a acoperi toate costurile pe care le are, compania domnului Bolojan trebuie să fixeze niște prețuri de minimum 150 de euro pentru un zbor Oradea-București și retur, la un grad de ocupare de 80%. Or, Tarom operează deja două zboruri pe zi Oradea-București și retur, la prețuri mai mici dacă-ți faci rezervarea din timp. Aa, da, uitasem: ca să-și acopere costurile, compania lui Bolojan nu trebuie să aibă nici măcar cea mai mică concurență care să-i fure din pasagerii potențiali.

Patrick Andre De Hillerin / catavencii.ro

Articolul precedentDirectorul Muzeului Țăranului Român: Bolojan, un baron local cu un nivel de cultură aflat la standardul absolventului de gimnaziu
Articolul următorRegina Cîțu