Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță care ar urma să aducă unele modificări măsurilor de restricționare a cheltuielilor în sectorul public, adoptate cu aproximativ o lună în urmă. Astfel, pe lângă unele schimbări mai tehnice, vizând accesarea de fonduri europene, primarii ar urma să fie exceptați de la restricția impusă la final de octombrie autorităților locale și centrale de a mai angaja cheltuieli noi de investiții, altele decât cele cu fonduri europene.

profit.ro: Guvernul a restricționat, la final de octombrie, o parte importantă din cheltuielile pe care le fac autoritățile pe final de an, în contextul în care bugetul este într-o situație dificilă, cu riscul de a nu se încadra nici în noua țintă de deficit bugetar, de 5,5%, iar cheltuielile în ultimele două luni ale anului au tendința să crească vertiginos în ultimele luni ale anului, după cum a prezentat Profit.ro în septembrie.

“Se dă posibilitatea, ca în situații a căror urgență este asumată de ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, aceștia să poată încheia angajamente legale, în vederea contractării unor lucrări urgente ce nu pot fi amânate până la data de 1 ianuarie 2024”, potrivit proiectului preg[tit de Ministerul Finanțelor.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii și președinții consiliilor județene.

Printre angajamentele pe care le pot încheia acum autoritățile locale se află cheltuieli de investiții, studii de fezabilitate, achiziții de imobile, cheltuieli de expertiza, proiectare și de execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale – cutremure, inundații, alunecări, prăbușiri și tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum și cheltuielile legate de realizarea acestor investiții, precum și consultanță și asistență tehnică.

Ce prevede nota de fundamentare pregătită de către Ministerul Finanțelor

Prin propunerea de modificare a alin.(3) al Art.II se crează condițiile pentru efectuarea acelor cheltuieli care fac posibilă accesarea fondurilor externe nerambursabile și respectiv a fondurilor europene aferente Planului național de redresare și reziliență.

De asemenea, prin introducerea noului alin.(7) la art.II, prin excepție de la prevederile alin.(1) al art.II, se dă posibilitatea, ca în situații a căror urgență este asumată de ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, aceștia să poată încheia angajamente legale, în vederea contractării unor lucrări urgente ce nu pot fi amânate până la data de 1 ianuarie 2024.

Întrucât prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2023 reglementările art. VII alin. (1) poate creea efecte greu de anticipat în viitor prin cedarea sumelor aferente titlurilor 60 și 61 la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, ca urmare a afectării plafonului cheltuielilor totale, a țintei de deficit bugetar precum și a altor indicatori bugetari aprobați prin Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscalbugetar pe anul 2023, nr. 360/2022 care au reguli bine determinate în Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, a fost necesară introducerea unei reglementări prin modificarea art.VII alin (1) în sensul introducerii unei derogări de la art 22 alin (11) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr. 368/2022 precum și înserarea a două alineate noi după alin. (6) al art. VII prin care se instituie derogari de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. a), b) și c) și de la prevederile art. 26 alin. (4) și (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, precum și de la prevederile art. 2, art. 3 alin. (5)- (7), anexei nr.1 și anexei nr.2 din Legea nr. 360/2022 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, și respectiv autorizarea Ministerului Finanțelor să modifice volumul și structura veniturilor bugetului de stat cu sumele aferente articolelor/alineatelor bugetare “Finanțarea externă nerambursabilă” și “Fonduri europene nerambursabile” cedate sau virate la fondul de rezervă.

Prin derogările respective, cu sumele cedate potrivit alin.(1) se pot depăși, după caz, plafonul soldului bugetului general consolidat și cel al cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, plafoanele nominale ale cheltuielilor totale și ale cheltuielilor de personal, plafoanele nominale ale soldului bugetului general consolidat și ale principalelor bugete componente, precum și plafonul soldului primar al bugetului general consolidat, aprobate potrivit legii. (profit.ro)

Articolul precedentTopul județelor și al domeniilor în care lucrează 135.000 de străini. Câți muncesc în Bihor?
Articolul următorCod galben şi Cod portocaliu de vânt şi ninsori viscolite în zone din 15 judeţe, până vineri seara