Florian Bodog, senator PSD Bihor: Cabinetul Ciolacu a decis recent să mențină plafonarea prețurilor actuale la consumatorii finali de energie, până în martie 2025, în condițiile în care riscul ca prețurile să o ia din nou razna persistă.

Trebuie spus de la început că măsura plafonării prețurilor la energie – la care s-a adăugat și limitarea adaosurilor comerciale la alimente – s-a dovedit a fi una corectă. Datele statistice privind inflația arată că Guvernul a reușit să stabilizeze prețurile și a reușit să oprească specula! Pentru că, din păcate, trebuie să admitem, pe piața așa-zis liberalizată a energiei despre asta a fost vorba. Despre speculă! Liberalizarea nu a dus la o concurență sănătoasă, ci la o goană după profit a vânzătorilor de energie în detrimentul consumatorilor. Prețul ”competitiv” a fost doar pentru vânzători, pentru consumatori, adică pentru românii de rând, nu a fost deloc așa, din contră!

Războiul din Ucraina a agravat problema, însă trebuie să o spunem răspicat, problema pieței de energie din România nu a pornit de la război, ci de la inițiativa neoliberală – pusă în prectică la presiunea Uniunii Europene – de liberalizare completă a pieței, începând de la 1 ianuarie 2021. Intenția bună s-a transformat într-o mare problemă: în loc să beneficieze de pe urma noilor reglementări și să aibă acces la prețuri mai mici, consumatorii români au avut parte de prețuri din ce în ce mai mari, iar piața de furnizare de energie (gaz și electricitate) în loc să devină una competitivă, contribuind la evoluția pozitivă a economiei s-a transformat într-o sursă generatoare de inflație.

Desigur, actuala schemă de plafonare a prețurilor nu este deloc una ieftină: din toamna anului 2021, când a fost instituită prima schemă de plafonare, statul a plătit furnizorilor aproximativ 22 miliarde de lei și are datorii de alte 3 miliarde de lei către aceste companii. Chiar și așa, în absența ei, costurile ar fi fost mult mai mari, nu doar pentru bugetul statului, dar mai ales pentru buzunarele românilor.

Potrivit datelor bursei de energie OPCOM, în luna februarie prețul mediul al energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (piața bursieră relevantă) a fost 347 de lei pe MWh, la jumătate față de anul trecut în aceeași lună (699 lei pe MWh). Mulți s-au întrebat de ce mai este nevoie de această schemă, din moment ce prețul energiei pe bursă este aproape la jumătate față de anul trecut? Ministrul PNL al Energiei a trebuit să admită că din rațiuni de stabilitate pentru clientul final: ”Nu putem risca să liberalizăm piața și să ne trezim că facturile o iau razna”, a spus acesta.

M-aș fi bucurat ca și precedesorul său, un alt ministru PNL al Energiei să fi gândit și să fi acționat la fel în urmă cu trei ani. Nu mai ajungeam aici! Desigur, nu putem întoarce timpul înapoi, în schimb, pentru a învăța ceva din această experiență nefericită și păguboasă, trebuie să ne amintim cum am ajuns unde suntem și mai ales din cauza cui am ajuns să avem problemele pe care le avem.

În final, aș dori să salut decizia Guvernului prin care a modificat schema de plafonare-compensare a prețurilor. Chiar dacă noul preț reglementat la producătorii de energie electrică, de 400 lei/MWh, nu reflectă realitatea din piață, fiind peste nivelurile medii, sunt convins că acest guvern de coaliție nu va rămâne pasiv, iar tendința de scădere a prețului sub valoarea medie a ultimelor 12 luni, tendință înregistrată deja pe piețele spot europene, îi va da dreptul să intervină din nou și să reevalueze mecanismul de sprijin ori de câte ori va fi cazul.

Din punctul meu de vedere însă, dincolo de prelungirea schemei cu încă un an, Guvernul mai are și o altă responsabilitate: de a găsi o soluție viabilă nu doar pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung. Un anumit nivel de reglementare este un lucru înțelept mai ales pe termen lung. În plus, este nevoie de o regândire a funcționării întregii piețe în beneficiul consumatorilor finali și este nevoie de reglementări clare și eficiente pentru a se evita tendințele speculative și creșterile nejustificate de prețuri.

sursaDeclarație politică, Senatul României, 09.04.2024

Articolul precedentPresa maghiară: Ungaria investește masiv în stațiuni balnerare pe fondul creșterii interesului din partea turiștilor români / Experții atrag atenția că stațiunile din sudul Marii Câmpii sunt amenințate de concurența din România
Articolul următorGuvernul a aprobat Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030. Copiii vor învăța la școală despre bani