Guvernul a aprobat joi Strategia Naţională de Educaţie Financiară pentru perioada 2024-2030, prin care se urmăreşte creşterea nivelului de cunoştinţe şi competenţe al românilor şi al operatorilor economici din România în domeniul financiar.

”Este de bun augur că fix astăzi, de 11 aprilie (Ziua Educaţiei Financiare – n.r.) a fost adoptată de către Guvern Strategia Naţională de Educaţie Financiară 2024-2030”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul şedinţei de joi a Executivului.

El a arătat că, prin Strategia Naţională de Educaţie Financiară pentru perioada 2024-2030, Guvernul îşi propune să crească nivelul de cunoştinţe şi competenţe al românilor şi al operatorilor economici din România în domeniul financiar, astfel încât, în calitate de consumatori ai unor produse, instrumente sau servicii financiare, ei să poată conştientiza riscurile, dar şi oportunităţile, iar atunci când au de luat o decizie şi să facă lucrul acesta responsabil şi în cunoştinţă de cauză.

Conform sursei citate, măsurile incluse în Strategie susţin şi implementarea unui obiectiv important de dezvoltare durabilă inclus în PNRR, Educaţia de calitate, prin care beneficiarii să dobândească abilităţi de a identifica produsele şi serviciile financiare cu caracteristici economice şi durabile.

Măsurile incluse în Strategia Naţională de Educaţie Financiară se adresează mai multor grupuri-ţintă, în funcţie de care sunt structurate şi direcţiile principale de acţiune:

– copii şi tineri până la 25 de ani (preşcolari, elevi, studenţi);

– populaţie adultă (persoane peste 18 ani, în acest grup fiind incluse atât cele care desfăşoară activităţi generatoare de venituri, cât şi cele care nu obţin niciun fel de venit);

– operatori economici.

Măsurile propuse în cadrul strategiei vor fi implementate cu implicarea unor actori atât din mediul public, cât şi din cel privat.

Educația financiară introdusă la toate nivelurile de învățământ

Sunt incluse măsuri privind introducerea elementelor de educaţie financiară în curriculum-ul naţional la toate nivelurile de învăţământ, acţiuni şi evenimente de educaţie financiară complementare adresate învăţământului preuniversitar şi universitar, introducerea educaţiei financiare în universităţi, promovarea unor comportamente financiare responsabile în rândul copiilor şi tinerilor prin intermediul mass-media (spoturi audio, spoturi video, internet, resurse educaţionale pentru copii şi tineri, inclusiv manuale, emisiuni TV, jocuri video, etc), programe de educaţie financiară destinate cadrelor didactice (cursuri, platforme online cu resurse pentru predare, activităţi tematice şi ateliere de educaţie financiară), acţiuni de consiliere şi sprijin pentru părinţi pentru educaţia din perspectivă financiară a copiilor, campanii de educaţie financiară a populaţiei adulte (prin intermediul mass-media), cu accent pe informare, importanţa economisirii pentru viitor şi promovarea resurselor de educaţie financiară (website-uri, aplicaţii), ateliere de educaţie financiară la locul de muncă, cursuri de educaţie financiară pentru operatorii economici, încurajarea participării entităţilor financiare la programe de formare profesională continuă diversificate.

Potrivit Guvernului, unele dintre măsurile prevăzute în Strategie au început deja să fie implementate anterior anului 2024.

Activităţile prevăzute în Strategie vor fi finanţate în limita bugetelor anuale aprobate ale autorităţilor/instituţiilor publice implicate şi din alte surse constituite în condiţiile legale, precum şi cu sprijinul instrumentelor financiare ale UE.

Strategia a fost elaborată în cadrul unui parteneriat între Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Asociaţia Băncilor şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. (sursa)

Articolul precedentFlorian Bodog: Menținem plafonarea prețurilor la energie
Articolul următorȚara din UE care a renunțat la temele obligatorii acasă / Profesorii regretă faptul că nu au fost consultați de guvern