Cei mai mulţi dintre românii care nu îşi mai pot plăti ratele în acest moment au făcut credite pentru nevoi personale înainte sau în timpul pandemiei.
A început coşmarul pentru mulţi dintre românii care şi-au amânat plata ratelor la bănci, în timpul pandemiei. Cei care au amânat până la 9 luni plata ratelor, iar după ce a expirat această perioadă au fost nevoiţi să le plătească, nu au mai avut cu ce să le achite, unii rămânând fără locuri de muncă în continuare, alţii având afacerile afectate în contextul COVID-19. Din acest motiv, executorii judecătoreşti din Iaşi au demarat procedurile de executare silită.
„A început uşor, uşor să se aglomereze numărul de dosare. Băncile au început procedurile de executare silită, dosarele au ajuns la noi. Oamenii nu au mai achitat ratele. După ce le-au amânat câteva luni, nu au mai avut cu ce să plătească creditele. Nu au mai reuşit să facă faţă din cauza scumpirilor din acest an. S-au adunat prea multe cheltuieli şi nu mai au de unde să plătească. Cele mai multe credite sunt de nevoi personale, cu rate cuprinse între 500 şi 1.200 de lei, pe lună. Au fost credite făcute la bănci, la IFN-uri (n.r.- instituţie financiară nebancară). Cele mai multe datorii sunt înregistrate din luna septembrie, anul trecut”, a declarat Bogdan Tufeanu, executor judecătoresc din Iaşi.
Acesta a mai spus că din cele 1.700 de dosare pe care le cunoaşte, circa 1.200 sunt executări din cauza neplăţii ratelor. Valoarea creditelor este între 10.000 şi 25.000 de lei.
În momentul de faţă, potrivit datelor BNR, sunt 158.901 persoane fizice cu restanţe la credite. Ponderea lor este una redusă, de numai 2,55%, iar valoarea creditelor restante este de 3,9 miliarde de lei.
„Românii trebuie să ştie că îşi pot renegocia creditele, că au drepturi prevăzute de lege care le permit să îşi salveze casele, bunurile de la executarea silită. Să apeleze la specialişti, să solicite asistenţă juridică pentru că, pentru mulţi dintre cei aflaţi în dificultate, fiecare zi de întârziere se va contabiliza la gradul de risc”, afirmă avocatul Adrian Cuculis, un cunoscut expert specializat în astfel de situaţii.
Potrivit datelor Băncii Naţionale – Centrala Riscurilor Bancare, în prim-plan se află creditele ipotecare a căror valoare, la nivelul lunii august, depăşea 70,9 miliarde de lei şi care, împreună cu segmentul alte credite pentru investiţii imobiliare (46,1 miliarde lei), reprezentau cea mai mare pondere în împrumuturile populaţiei. Creditele de consum se situau la 64,8 miliarde lei. (adevarul.ro)