A fost un băiat de bani gata, așa cum statul român este unul de bani gata. Acum, Codin Maticiuc s-a apucat de lucruri la care nu s-ar fi gândit niciodată. A început pe 1 septembrie lucrările de renovare la etajul 7 al Spitalului Fundeni, etaj unde se află secţia de Oncologie Pediatrică.

“De început, am început pe 5 septembrie. Când am venit cu muncitorii, încă nu fuseseră mutaţi pacienţii. A, aţi venit? Păi, staţi aşa”, povesteşte improbabilul şef de şantier. 

Renovarea de la Fundeni a fost promisă unei fetiţe internate aici, la camera 702, în decembrie 2016. Umblând să împartă daruri prin saloane, împreună cu “îngerii” de la o asociaţie caritabilă, Codin Maticiuc a întâlnit un alt copil căruia Moş Crăciun nu mai avea ce să-i aducă.

“Ochi trişti, căci nu voia nimic din patetica lui desagă”, consemna Maticiuc pe pagina lui de Facebook. 

Copilul se numea Lăcrămioara şi suferea de cancer în stadiu terminal. Iar suferinţa asta, greu de justificat sub cer, o înţeleg doar sfinţii şi poate nici ei pe deplin şi fără să murmure. Trebuie s-o legi de ceva cunoscut, de un martiriu familiar. 

Pe braţul stâng al lui Maticiuc, s-au găsit apoi vreo doi centimetri pătraţi de piele liberă, pe care au fost tatuate cuvintele: fata de la 702, cu haştag. Pentru că asta face Maticiuc.

Tatuajul în memoria Lăcrămioarei a fost urmat de o strângere de fonduri pentru renovarea etajului 7 de la Fundeni. “Au donat mulţi oameni sume mici. M-am temut că o să se întâmple ca la Cuminţenia Pământului, adică n-o să se adune destui bani şi va trebui să-i dau înapoi şi n-o să pot, că sunt prea mulţi donatori”, explică Maticiuc. Bani au venit şi din vânzarea tricourilor pe Internet. Apoi au venit şi donaţii de la companii. În conturile special destinate cauzei de Fundaţia Metropolis, patronată de Maticiuc, s-au adunat în jur de 200.000 de euro pentru renovare.

În paralel cu strângerea banilor, s-a derulat munca de convingere cu managerii Spitalului Fundeni: “Cei de la Dăruieşte viaţa au vrut şi ei să renoveze aici, dar nu s-au înţeles cu conducerea. Noi am avut de-a face cu trei directori, de când am început proiectul. Am primit aprobarea, dar apoi ne-au tot amânat”. 

La etajul 7 de la Fundeni, Codin Maticiuc face ceea ce ştie el mai bine. Nu dirigenţie de şantier, e prima oară când se ocupă de aşa ceva. Ceea ce ştie el e să se ia la întrecere cu alţi copii de bani gata. Şi care e copilul de bani gata suprem? Statul român. Acest domn Goe care ne deprimă pe toţi.

Lucrările de renovare de la etajul 7 al Fundeniului, de fapt, jumătate de etaj, costă în jur de 200.000 de euro. Asta înseamnă, în primul rând, baie în fiecare salon, nu una mixtă, la capătul holului. “Să nu umble copiii cu perfuzia după ei până la baie”, explică Maticiuc. Pentru a amenaja băile, din saloanele cu şase paturi a fost scos câte un pat. Pentru a nu scădea capacitatea secţiei, vor fi puse paturi în camerele rezervate înainte pentru personal.

Părinţii micilor pacienţi l-au rugat pe Codin Maticiuc să pună plase la geamuri, să le poată ţine deschise, când e prea cald vara. De la plase, discuţia a progresat până la aparate de aer condiţionat. 

Şi-aici s-a oprit, pentru că instalaţia electrică a spitalului n-ar fi făcut faţă solicitării. Trebuia schimbată complet. Au fost scobiţi pereţii şi înlocuite firele, toată operaţia a costat în jur de 36.000 de euro. Dar a apărut altă dilemă: aparate de aer condiţionat de uz casnic sau staţie de purificare a aerului, specială pentru spitale?

“O astfel de staţie e cam 200.000 de euro, adică s-ar fi dublat cheltuielile. Cu banii ăştia, mai renovez un etaj, pun băi şi la Nefrologie. După 7, oricum, sper să mă apuc şi de alte etaje”, spune Maticiuc. Aparatele de aer condiţionat, donate de o firmă, au fost depuse în braţele conducerii spitalului. ”Să decidă managementul dacă sunt sigure pentru a funcţiona în camerele unor copii bolnavi de cancer. Eu sunt mulţumit cu atât, că facem băi în saloane”.

Dacă-l întrebi de ce s-a apucat de renovare, Maticiuc răspunde: “De ce nu? Dacă tot vin de patru ani aici…”. Apoi adaugă: “Dacă vrei o schimbare, nu trebuie să aştepţi să schimbe alţii. Ce vreau să schimb eu e acest etaj 7, fizic. Şi să schimb, poate, mentalităţile copiilor mei. Nu vreau să schimb statul peste noapte. Vreau ca, peste ani, copiii mei să spună: iată, tatăl meu a construit spitale. Poate asta îi va inspira să fie lideri, să facă lucruri extraordinare”.


Citeşte întreaga ştire: Codin Maticiuc îi dă exemplu statului de bani gata, renovând secţia de Oncologie Pediatrică de la Spitalul Fundeni: ”După etajul 7, mă apuc şi de alte etaje!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.