Urmăresc cu coada ochiului felul în care actuala putere ”salvează economia”. Oamenii au devenit o chestiune abstractă: un soi de ”vreascuri-combustibil” pentru ”salvarea economiei”.
Principiul după care se distribuie banii mi-a amintit de un banc foarte cinic. Îl știți.
Exisă un banc celebru cu Moș Crăciun și cadourile pentru copii.
Se spune că Moș Crăciun după ce trece prin țările bogate cu copii sătui care papă bine ajunge și prin acele țări unde copiii mor de foame.
Dar pâinea nu e treaba moșului. Moșul, în bună tradiți, de sărbători, aduce cadouri. Și tot în buna tradiție avertizează: cine nu papă tot nu primește cadouri. Așa că toți copiii încearcă să pape tot din farfurie. Dar moșul nu avea de unde să știe că în acea țară în care a ajuns, copiii sunt nu grași de prea bună viață ci umflați de foame.
Moșu întreabă: copii, cine nu a mâncat azi tot? Mai toți copiii ridică mâna în sus – de mult nu mai văzuseră mâncare.
Și moșul spune dojenitor: cine nu a păpat tot nu primește cadouri! Rămâne pentru la anul când o să păpați tot!
Cam la asta se reduce programul actual de ajutorare și salvare a guvernanților noștri.
Salvează mai întâi marii retaileri și închid piețele și micii producători locali. Ajută pe cei care vând bilete și nu prea pe ci ce produc conținut. Aruncă cu bani și sprijin în multinaționale și armament dar blochează dublarea ajutoarelor sociale. Chiar și banii anunțați pentru educație, grosul, se duc la ”școlile bune” care ”papă bine” că au ce – copiii săraci nu au cadou că nu au păpat tot că nu aveau ce.
Ca să fii salvat de actualul guvern trebuie să dovedești mai întâi că ești bogat: ai păpat bine, tot și ești sătul? Atunci e bine: te încadrezi, guvernul îți mai dă și un cadou.
Dacă ești sărac și umflat de foame guvernul spune că la anul o să-ți aducă și ție cadou – că nu ai păpat tot. Cu toate că el ar trebui să știe că nu ai avut ce păpa.
Iată o egalitate autentică de șanse: cine are primește cine nu are i se va lua și ceea ce are.
sursa: Vasile Ernu
