„Bugetul va fi prezentat, cred eu, în Parlament spre sfârșitul lunii ianuarie, deja ministerele primesc limitele de la Ministerul Finanțelor Publice, noile ministere create, și vom începe discuțiile pe buget cu miniștrii de săptămâna viitoare, ca să fie gata până la începutul lunii februarie“ – Florin Cîțu, prim-ministrul României, declarație în ședința de guvern din 30 decembrie 2020.
„Propunem ca bugetul să intre în Parlament în 4 februarie spre a fi aprobat“ – Florin Cîțu, prim-ministrul României, declarație la finalul ședinței de guvern din 6 ianuarie 2021.
De-abia pe 11 februarie 2021, cabinetul Cîțu publică în dezbatere publică proiectul de buget pentru 2021, urmând ca acesta să fie înaintat Parlamentului ceva mai încolo, la o dată ce ne va fi comunicată cândva. Dar, chiar dacă nu este 4 februarie, ci mult mai târziu, nu întârzierea este principala problemă a bugetului propus de cabinetul Cîțu, ci toate manipulările de informații care însoțesc acest buget.
Singurele date certe
pe care le avem în acest moment sunt cele care țin de bugetele de până acum. Dar vom vorbi doar despre bugetele pentru anii 2019 și 2020. Aceste bugete au depășit faza propunerilor, au fost aprobate în Parlament și, după mai multe rectificări bugetare, am avut parte și de execuțiile bugetare. Avem, așadar, date concrete, în măsura în care putem avea încredere în datele furnizate de către Ministerul de Finanțe. În lipsa altor informații, acestea sunt datele pe care le vom folosi.
Astfel, în linii foarte mari, povestea anului 2019 stă cam așa:
– PIB-ul României în 2019 a fost de 1.059.803.200.000 de lei;
– veniturile totale ale bugetului pentru anul 2019 au fost de 326.547.600.000 de lei, reprezentând 30,8% din PIB;
– cheltuielile totale ale bugetului pentru anul 2019 au fost de 372.655.700.000 de lei, reprezentând 35,2% din PIB;
– deficitul bugetar în 2019 a fost de 46.108.100.000 de lei, reprezentând 4,35% din PIB.
Povestea bugetară a anului 2020 a fost influențată, în mare parte, de pandemia de SARS-CoV-2, căreia putem să-i aruncăm în cârcă toate nerealizările și nepriceperile noastre, iar lucrurile arată cam așa:
– PIB-ul României a scăzut, în 2020, cu 19 miliarde de lei, ajungând la 1.040.800.000 de lei;
– veniturile totale ale bugetului au fost de 322.518.100.000 de lei, reprezentând 31% din PIB;
– cheltuielile totale ale bugetului au fost în 2020 de 424.434.800.000 de lei, reprezentând 40,8% din PIB;
– deficitul bugetar în 2020 a ajuns la 101.916.700.000 de lei, reprezentând 9,79% din PIB.
Pentru 2021 avem deocamdată
doar un proiect, care încă nu a fost prezentat pentru aprobare Parlamentului.
Conform acestui proiect și estimărilor făcute de către Guvernul Cîțu, în cea mai bună situație bugetul României va arăta astfel în 2021:
– PIB-ul ar trebui să fie de 1.116.830.000.000 de lei;
– veniturile totale ale bugetului ar trebui să fie de 364.900.000.000 de lei;
– cheltuielile totale ale bugetului ar trebui să fie de 444.900.000.000 de lei;
– deficitul promis de către Guvernul Cîțu pentru 2020 ar urma să fie de 7,16% din PIB, urmând să scadă gradual: 5,84% din PIB în 2022, 4,37% din PIB în 2023 și 2,89% din PIB în 2024.
Dar acestea sunt visele extrem de optimiste ale unui premier care, ca ministru de Finanțe, la ultima rectificare bugetară din 2020 încă mai visa la un PIB cu 10 miliarde mai mare decât a ajuns să fie în realitate.
Cea mai mare dezbatere a declanșat-o
zilele acestea bugetul alocat Sănătății în proiectul pentru 2021.
„Anul acest am alocat 11,43 miliarde de lei, mai mai mult decât anul trecut, când am avut cea mai mare criză în Sănătate din ultima sută de ani. Am alocat mai mult, deși nu vom avea aceeași situație anul acesta. Bugetul este cu 2 miliarde mai mare decât în 2019, care a fost un an normal.
Toate aceste discuții în spațiul public sunt ori pentru că oamenii nu înțeleg și nu știu să citească un buget, ori pentru că vor doar să facă scandal, ceea ce este trist […]“ – Florin Cîțu, prim-ministrul României, declarație făcută pe 15 februarie 2021.
Problema este că, de fapt, nici premierul nu pare a ști să citească un buget. Ceea ce ridică întrebări asupra perioadei petrecute de domnia-sa la Ministerul Finanțelor.
S-a vehiculat în spațiul public inclusiv suma de 17.432.873.000 de lei ca fiind bugetul propus pentru Ministerul Sănătății în 2021. Dar o parte din această sumă, aproximativ 6 miliarde de lei, merge la fondul CNAS. Suma alocată strict Ministerului Sănătății este de 11.581.518.000 de lei. Adică nu este nici 17,43 miliarde, dar nici 11,43 miliarde cât a declarat premierul atât de priceput la citirea unui buget.
De asemeni, din declarațiile domnului Cîțu mai extragem câteva fake-news-uri.
„Execuția de anul trecut este de 10,7 miliarde de lei, în 2019, 9,2 miliarde de lei, deci anul acesta sunt la Ministerul Sănătății mai mult cu 2,2 miliarde de lei“ – Florin Cîțu, declarație făcută în conferința de presă de pe 13 februarie 2021.
Numai că lucrurile nu stau nici pe departe așa.
În 2019, alocarea inițială pentru bugetul Ministerului Sănătății a fost de 11.137.470.000 de lei. În urma rectificărilor bugetare, Ministerul Sănătății a cheltuit, la finalul lui 2019, 14.647.578.000 de lei.
În decembrie 2019, ministrul Victor Costache anunța că bugetul Ministerului Sănătății va fi în 2020 de 11,49 miliarde de lei, cu 3,5 miliarde mai mic decât în 2019.
Până la urmă, cu tot cu transferurile către FNUAS, Ministerul Sănătății a cheltuit, în 2020, 19.742.812.000 de lei.
În orice variantă (atât cu fondurile pentru FNUAS, cât și fără ele), bugetul Sănătății pentru 2021 nu este mai mare decât cel din 2020 și nici măcar decât cel din 2019.
Față de alocările inițiale din proiectele de buget pentru 2019 și 2020, bugetul actual al Sănătății este mai mare cu 450 de milioane de lei raportat la alocarea inițială din 2019 și cu 28 de milioane de lei raportat la alocarea inițială din 2020. Nu este mai mare cu 2,2 miliarde de lei nici măcar față de alocările inițiale și este mai mic cu multe miliarde față de execuțiile finale ale bugetelor în anii 2019 și 2020.
Florin Cîțu nu este la primul
fake-news de proporții. Fostul bancher produce știri false așa cum respiră, iar asta nu de acum, ci încă din vremea când a început să fie vizibil, după ce devenise senator grație ajutorului dat de familia Isar-Gorghiu unui om rămas fără vreo sursă de venit.
Deocamdată, Florin Cîțu prezintă multă țâfnă, mult discurs la persoana I și încurcă el însuși cifrele bugetare ca orice amator de care mai găsește puterea să râdă. Problema nu este a domniei-sale, căci mai devreme sau mai târziu va pleca de la Guvern și nu va avea nimic de suferit. Problema este a noastră, căci noi vom fi cei care vor trage ponoasele unei țări guvernate de pafariști în plină pandemie, când, în loc să revină cu picioarele pe pământ, premierii visează creșteri economice de sute de miliarde în plină criză.
sursa: catavencii.ro autor: Patrick Andre De Hillerin
