Patrick Andre De Hillerin: Omenirea pare să fi intrat, de o bună bucată de vreme, în epoca traiului în lumi paralele, mare parte dintre ele imaginare. E plină planeta de multimiliardari cu averi care nici nu pot fi imaginate și care nu au, de fapt, nici o bază reală. Totul este dus la un nivel al speculației financiare care, până de curând, nu putea fi întâlnit decât în poveștile pentru copii sau în desenele animate, unde, printr-un pocnet din degete, castele pline cu nenumărate lăzi, la rândul lor pline cu bogății fabuloase, apăreau sau dispăreau într-o fracțiune de clipă.
Averile celor mai bogați oameni ai lumii din ziua de azi au volatilitatea aerosolilor. Oameni ca Bezos, Musk sau Zuckerberg pot pierde în câteva minute câteva zeci de miliarde de dolari fără să-și dea realmente seama. Nici măcar nu le vine alertă prin SMS de la bancă, să-i anunțe că au conturile ceva mai goale. Pentru că, de fapt, banii lor nu există. Sunt rodul imaginației burselor și speculanților din întreaga lume.
Tesla vinde anual de zece ori mai puține mașini decât Toyota, iar veniturile din vânzări ale Tesla sunt de aproape cinci ori mai mici decât cele ale Toyota. Totuși, valoarea de piață a Tesla este de peste trei ori mai mare decât cea a Toyota. Dar Tesla încă mai produce ceva, vinde niște lucruri pe care, până la urmă, se bazează averea lui Elon Musk.
Sunt, însă, miliardarii din lumea criptomonedelor. Ăia nu produc nimic, nu oferă nici un serviciu, pur și simplu inventează niște chestii care sunt speculate pe bursă și care au niște valori absolut arbitrare.
Singurele valori reale care apar din când în când în lumea criptomonedelor sunt cele ale banilor investiți de fraierii care cumpără criptomonede. Periodic, aceștia se trezesc, peste noapte, săraci lipiți, după ce și-au investit toți firfireii munciți cu greu în această țeapă de proporții epice.
Orice explicații savante s-ar încerca, oricâte sentințe de „Sunteți proști, nu înțelegeți voi!“ s-ar da, criptomonedele rămân cele mai evoluate forme ale jocurilor piramidale. „Investitorii“ în criptomonede nu pot spera decât că în urma lor vor veni noi și noi fraieri care să cumpere aerul la un preț mai mare, astfel încât ei să se poată retrage pe profit. Între timp, banii „investitorilor“ sunt cheltuiți pe salarii, bonusuri, achiziții de către proprietarii companiilor prin intermediul cărora se tranzacționează criptomonede. Ăia sunt bani reali, care permit achiziția de lucruri reale, cum ar fi mâncarea sau hainele, de exemplu. Sunt bani care nu se mai întorc, nu sunt investiții care să genereze plusvaloare. Pur și simplu, sunt cheltuiți și cam aia e.
Bursele sunt rupte de realitate, piața criptomonedelor este ruptă de realitate. Dar lumea este din ce în ce mai plină de oameni despre care se spune că ar avea foarte mulți bani. De fapt, trăim într-o lume în care averile nu se mai dovedesc, se afirmă. Cei care produc, cu adevărat, lucruri sunt departe de a se îmbogăți din asta. Cei cu adevărat bogați sunt cei care vând iluzii, speranță și împachetează totul în multe, foarte multe straturi de gargară.
Principalele mărfuri ale zilelor noastre sunt credulitatea și incapacitatea de a înțelege ce ni se întâmplă, iar liderii lumii de azi nu sunt neapărat oameni cu alte calități în afara tupeului. Cu cât vom fi mai mulți creduli, din ce în ce mai supuși și mai ascultători, cu atât mai mult vom fi fascinați de nimicul abisal pe care ne cheltuim munca. E drept, cineva trebuie să ne mai și îmbrace, să ne hrănească, să ne construiască locuințe și să ni le încălzească. Nu putem să sperăm că, în curând, rachetele lui Musk, Bezos și Branson vor găsi în Univers forme de viață mai puțin inteligente, dispuse să muncească pentru noi. Căci, în ritmul ăsta, în câțiva ani nu vom mai fi pe Pământ decât multimiliardari în criptomonede, cu banii blocați în NFT-uri cu valori inestimabile. (catavencii.ro)
