Guvernul a spus în repetate rânduri că impozitarea progresivă poate fi o variantă de reformă fiscală, dar decidenții spun că nu va fi introdusă în 2025.

Deși nu este clar când va fi adoptată măsura, există o presiune internațională notabilă pentru o reformă echitabilă, care să îi scutească pe cei cu venituri mici de o parte din povara fiscală. În acest context, sindicatele au protestat luni, 13 mai, acuzând taxe prea mari pentru angajați, iar o parte dintre nemulțumiri vin și pe fondul unei lipse de transparență a Guvernului cu partenerii de dialog social, a declarat un oficial sindical pentru Ziare.com.

În martie 2023, Banca Mondială publică un raport privind sistemul de taxare din România, în contextul obiectivelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Printre altele, experții grupului internațional recomandă decidenților să introducă impozitarea progresivă a venitului: taxe mai mari pentru cei care câștigă mai mult. După finalizarea misiunii în România în februarie 2024, Fondul Monetar Internațional (FMI) pune reforma sistemului de impozitare a veniturilor printre priorități. La vremea respectivă, instituția spunea că una dintre opțiunile cheie posibile este introducerea impozitării progresive.

Ce efecte ar putea avea impozitarea progresivă

În același timp, Banca Mondială recomanda eliminarea scutirii de taxe pentru lucrătorii din IT, construiți și agricultură, reformă însoțită și de măsuri care să reducă sarcina fiscală pe persoanele fizice cu venituri mici. Cele două variante propuse în ceastă zonă sunt eliminarea contribuției de 10% pentru asigurări de sănătate, care ar trebui să se traducă în finanțarea sistemului public din taxele generale, sau introducerea unui sistem de credite fiscale, prin care să fie reduse dările datorate statului.

Luni, Blocul Național Sindical (BNS), una dintre cele mai mari organizații de reprezentare a lucrătorilor din țară, a organizat un protest prin care reclamă taxele împovărătoare pe muncă. Ziare.com a discutat cu Horațiu Raicu, secretarul-general al organizației, despre cum vede BNS problemele din sistemul de taxare și ce perspectivă are asupra impozitării progresive. Prima parte a conversației, în care Ziare.com analizează alternative la taxarea muncii, poate fi citită aici.

Impozitarea excesivă a forței de muncă determină clar o scădere a veniturilor în buzunarele fiecăruia dintre noi. Trebuie găsită o măsură. Nici măcar nu spunem să împărțim contribuțiile cu angajatorul, dar Guvernul nu a venit cu niciun fel de soluție. Probabil că Guvernul chiar nu dorește să pună pe masă previziunile sau planul său, ținând cont că partidele sunt într-o alianță electorală”, spune oficialul confederației sindicale.

Atât Banca Mondială, cât și FMI recomandă impozitarea progresivă a veniturilor ca o măsură care duce la creșterea egalității sociale, atunci când este însoțită de alte măsuri fiscale țintite să îi ajute pe cei cu venituri mici. Conform calendarului realizat de Banca Mondială, reforma impozitării ar trebui să vină între 2025 și 2028. Această măsură poate reduce din sarcina fiscală a angajaților, a explicat pentru Ziare.com Marcel Spatari, expert în cadrul Syndex și fost ministru al Muncii în Republica Moldova.

Pentru un salariat care câștigă venitul mediu, taxarea efectivă ajunge la 41,5% din remunerație, printre cele mai mari cote din Europa. În clar, puțin peste 21% din salariul brut – cea mai mare proporție, prin comparație cu restul sarcinilor fiscale – merge spre finanțarea bugetului de asigurări sociale, din care sunt plătite inclusiv pensiile. Bugetul pentru securitate socială este subfinanțat, iar impozitarea progresivă, așa cum este ea înțeleasă acum, nu reprezintă o soluție garantată, conform expertului Syndex.

Impozitarea progresivă nu ține direct de pensii, pentru că discuția se poartă la nivelul impozitului pe venit. Dar impozitarea progresivă ar putea reduce cota efectivă de impozitare prin credite fiscale, așa cum a formulat FMI propunerea – ar putea să reducă povara fiscală pentru salariile mici și să o crească pentru cei cu venituri mai mari”, subliniază expertul […] Totuși, ce ar trebui să înțeleagă lumea este că impozitarea progresivă nu rezolvă automat problemele sistemului de pensii, sunt două discuții separate, deși conectate.

Există alternative la sistemul românesc, care se folosesc de taxele generale pentru a finanțat sistemul public de pensii, conform lui Marcel Spatari. Un exemplu este Danemarca, țară care impune o taxă mare pe venitul persoanelor fizice și nu are contribuții sociale. Taxa pe venit finanțează totul.

„În Danemarca sistemul public de pensii este finanțat predominant prin impozitare generală, mai degrabă decât prin contribuții sociale dedicate. Acest lucru înseamnă că impozitele pe venitul personal, printre alte surse de venituri guvernamentale generale, finanțează pensiile. Sistemul danez include o pensie de stat de bază (folkepension), iar nivelul beneficiilor de pensie poate depinde de alți factori, cum ar fi veniturile, averea și dacă individul are economii suplimentare de pensie private”, detaliază expertul. (ziare.com)

Articolul precedent“FOC ŞI APĂ” – Expoziţie Fotografică Internaţională la Salonta 
Articolul următorInvestitorii din Vest sunt mult mai optimişti decât noi cu privire la situaţia şi evoluţia economiei şi a finanţelor din România