Camelia Donțu: În fiecare an, cinci sute de mii de volane ajung din Oradea în autoturisme din întreagă lume. Sunt îmbrăcate în piele și lemn într-o fabrică modernizată de curând cu fonduri europene.

Un antreprenor din Oradea, care a pornit de la zero în urmă cu 28 de ani, are acum o afacere cu 250 de angajați. Produce volane pentru mărci celebre, cu un profit considerabil, dar cu respect pentru angajați, cărora le asigură venituri de invidiat.

În parcul industrial de la marginea orașului Oradea, un antreprenor își trăiește, cu bani europeni, visul de-o viață. Are o fabrică modernă unde îmbracă în piele sau lemn volane pentru mărci cunoscute precum Volvo, Porsche, Mercedes, BMW sau Jaguar. Într-un an, cinci sute de mii de volane ajung din Oradea în autoturisme din întreagă lume.

Valeriu Trip: „Poate chiar acel volan care astăzi circulă pe un bulevard din Paris este făcut in România. Marfa o primim de afară în stadiul asta. Astea sunt într-o faza mai avansată de lucru, montăm fibră optică, după aia vine montat pielea pe el.”

Inginer de meserie, Valeriu Trip a căutat, de când se știe, o idee pe care să-și poată construi propria afacere. În 1994, era profesor la Universitatea din Oradea, când a câștigat o bursă de perfecționare în America. Acolo a aflat de la un coleg cât de greu își găsesc cei de la Jaguar producătorii pentru volane. A făcut un lucru aparent imposibil: a reușit să ia legătură cu fabricantul de mașini și l-a convins să-i dea, în lucru, trei volane. Avea atunci 39 de ani.

Valeriu Trip: Mi-au dat primele bucăți, unul final, si inceput, l-am analizat, am descusut pielea, am pus la loc, am cusut. Și după aia am mai primit 10 bucăți, le-am făcut împreună cu soția.”

Afacerea a început într-un atelier improvizat în apartamentul familiei. În 30 de ani, a crescut până la 250 de angajați, cu încredere și credite bancare, dar și cu multiplicarea clienților, producători de autoturisme din toată lumea. Afacerea a rămas una de familie.

Valeriu Trip: „Am pus suflet enorm. Dacă faci ceva, orice în viața asta, dacă pui suflet iese extraordinar, mult suflet, multă încredere, zile ore nopți nedormite dar rezultatele sunt fantastice.”

Cea mai importantă investiție este această fabrică din 2019. A costat două milioane de euro, din care jumătate fonduri europene. Finanțarea a fost obținută în 2018 și a fost derulată prin Agenția de Dezvoltare Regională. Noile investiții au dus la creșterea numărului de angajați de la 80 la 250, iar producția s-a mărit de cinci ori. Omul de afaceri recunoaște că nu ar fi reușit saltul fără banii europeni.

Reporter: „Credeți că cineva la noi mai poate construi de la zero ce-ați făcut dvs?”

Valeriu Trip: „Da, în special voi tinerii și mai frumos decât mine pentru că aveți toate posibilitățile. Aveți totul deschis acces la fonduri, acces la internet, ați apăsat trei butoane și știți de unde să luați banii, iar fondurile toată lumea să facă, toată lumea.”

Fabrica este la un pas să fie independentă energetic datorită panourilor fotovoltaice. A fost un pas îndrăzneț al omului de afaceri, în care puțini au crezut.

Investiția a fost de 180 de mii de euro, iar acum, Uniunea Europeană îi rambursează 75 la sută din suma. De data aceasta, proiectul a fost întocmit de fiica antreprenorului, care îl ajută în administrarea fabricii.

Mihaela Blaga, director adjunct al fabricii de volane: „Frumos, ca o studentă am luat ghidul acasă, seara îl citeam, ce nu înțelegeam căutăm pe internet.”

Provocări cu forță de muncă sunt și la fabrică din Oradea, însă au fost rezolvate cu tineri din Sri Lanka și Sudan. Sunt și muncitori care fac zilnic naveta din Ungaria, din localități de lângă granița cu România. Antreprenorul nu fuge după profit cu orice preț. Își respectă angajațîi și asta se vede în condițiile oferite, dar și în salariile impresionante pentru piață muncii de la noi.

Muncitor: „Muncesc, lipesc, imbrac volanul. Am terminat Facultatea de Știinte și Tehnologie si dupa ce termin munca, pot lucra online. Internetul este foarte bun aici, este stabil.”

Omul de afaceri angajează în special tineri pentru că vrea să le dea o slujba care să-i țină în țară. Iar anual are un program prin care îi aduce acasă pe cei plecați în străinătate. Vlad, cu studii de drept și slujba la Londra, a lăsat Anglia pentru un birou la fabrică de volane.

Vlad, juristul fabricii de volane: „România a evoluat foarte mult, mai ales cu accederea la uniunea europeană și evoluția ulterioară. am înțeles că nu sunt toate perfecte, dar să știți că din punctul meu de vedere nici în alte țări nu sunt toate atât de perfecte cum am vrea noi să le vedem.”

Antreprenorii români au dovedit că au idei și că pot execută proiecte la scară mare. Din 2007 până în prezent, mediul de afaceri a primit peste 10 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Accesarea fondurilor rămâne însă un hatis birocratic. Pentru fabrica de la Oradea, doar aprobarea dosarului a durat șapte luni.

Birocrația poate fi descurajantă atunci când vine vorba de fondurile europene. aceasta este doar jumătate din documentația fabricii de volane din Oradea pentru extinderea producției. Pe de altă parte, beneficiarii spun că la final a meritat, dar că nu ar fi reușit fără o firma din consultanță pe care au plătit-o tot din fondurile europene.

Birocrația este principalul motiv pentru care încă avem probleme în a cheltui banii care ni se alocă. La sfârșitul lui septembrie, rată de absorbție pentru exercițiul financiar 2014-2020, era de puțin peste 60 la sută.

Valeriu Trip: „Au fost lucruri care din punctul meu de vedere, al practicianului, nu aveau niciun rost sa ni se ceara.”

Începând cu 2023, pentru firmele din România există o nouă alocare europeană de 6,3 miliarde de euro. Domeniile prioritare sunt digitalizarea, specializarea inteligență sau energia verde. Banii nu vor fi ușor de obținut pentru că birocrația nu se va schimbă peste noapte, dar cu perseverenta, incredere și răbdare, antreprenorii pot obține capitalul pentru investițiile de care au nevoie.

Sursa: StirilePROTV

Articolul precedentViktor Orban nu se potolește! A purtat la un meci al naționalei maghiare de fotbal un fular cu harta Ungariei Mari, care include o parte din Transilvania
Articolul următorO nouă companie aeriană low-cost intră pe piața din România, pe o cursă părăsită de Blue Air