În sfârșit, s-a oripilat planeta pentru că Donald Trump a povestit, luat de valul autosuficienței, tipul de șantaj ordinar pe care l-a practicat la adresa mai multor țări în timpul mandatului său prezidențial. De data asta, povestea a fost despre șantajarea țărilor membre NATO, pe care le-a amenințat că le dă la ruși dacă nu achită taxa de protecție, dar în mandatul lui s-a purtat la fel și cu cei din Qatar, cu Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite.
Patrick Andre De Hillerin: Ce a mai făcut marele portocaliu cu pantofii maro de la rahatul pe care-l tot răscolește cu ei? Păi, a început să spună că, atunci când a ajuns el președinte, NATO era la pământ. Dar a rezolvat el problema, că i-a strâns pe ăștia din NATO și i-a pus să-și plătească facturile. Pentru că dacă n-o făceau, el, Trump, nu-i mai apăra în cazul în care i-ar fi atacat rușii. Ba chiar i-ar fi încurajat pe ruși să facă ce dracu’ vor ei cu țările rău-platnice.
Din tot discursul de mafiot căzut pe tehnică al lui Trump reiese că țările NATO ar fi obligate să plătească niște sume anuale către NATO pentru a-și asigura capacitățile de apărare. Mai mult, sumele astea, ne lasă Trump să înțelegem, ar trebui să fie de 2% pe an din PIB-ul fiecărei țări. Or asta este o minciună ordinară și o manipulare grobiană.
Bugetul NATO nu are legătură cu cheltuielile militare ale fiecărei țări membre. Bugetul NATO, care se împarte în bugetul civil (permite întreținerea sediului central de la Bruxelles, cu toate cheltuielile aferente), bugetul militar (din acesta sunt acoperite cheltuielile centrelor de comandă NATO din toată lumea) și bugetul pentru programul NATO de investiții în securitate. În 2023, bugetul cumulat al NATO a fost de 3,33 miliarde de euro, împărțite după cum urmează: bugetul civil – 370,8 milioane de euro, bugetul militar – 1,96 miliarde de euro, bugetul pentru programul de investiții în securitate – 1 miliard de euro. România contribuie cu 1,21% din acest buget, iar Germania și SUA au cele mai mari contribuții, de 16,19% fiecare. Cele mai mici contribuții la bugetul de 3,33 miliarde de euro al NATO revin Islandei (0,063%), Macedoniei de Nord (0,077%) și Albaniei (0,09%).
Este ușor de înțeles că nu despre aceste contribuții sau facturi vorbea Donald Trump, ci despre acele nenorocite de două procente din PIB care ar trebui cheltuite de fiecare țară membră NATO pentru cheltuieli militare.
Doar că obligația țărilor membre NATO de a cheltui 2% din PIB pentru Apărare nu există. Nu este o obligație, nu este o clauză a tratatului, nu a fost ratificată de nici un Parlament al vreunei țări membre.
Pur și simplu, la un summit NATO din 2006, ținut la nivel de miniștri ai Apărării, s-a convenit ca țările membre să încerce să ajungă la 2% din PIB cheltuieli militare. Este ca și cum s-ar fi întâlnit la o bere mijlocașii echipelor de fotbal din Liga Campionilor și ar fi bătut palma să dea câte trei goluri pe meci. E frumos, e înălțător, dar nu are nici valoare juridică și nici aplicabilitate. Dacă s-ar fi produs modificări în tratatul NATO, acestea ar fi trebuit ratificate de Parlamentul României, conform Constituției noastre. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, pur și simplu nu există această obligație pentru România și nici pentru celelalte țări membre. Este doar un agreement, făcut inițial de către miniștrii Apărării în 2006, reînnoit în 2014, după ce rușii au ocupat Crimeea.
Ce a făcut Trump, în primul și până acum singurul său mandat prezidențial, a fost să preseze țările mai slabe de inimă să respecte acest acord fără valoare juridică. Deloc întâmplător, țările respective sunt și țările NATO care nu au o foarte solidă industrie militară sau nu au deloc. Până acum, toate țările NATO care s-au grăbit să i se supună lui Trump au început nu doar să aloce 2% din PIB pentru Apărare, ci și să cumpere în draci armament produs în SUA. Practic, administrația Trump și-a șantajat aliații pentru a cumpăra armament din SUA. (catavencii.ro)
