Cu aproape trei sferturi dintre adulţi complet vaccinaţi împotriva COVID-19, Uniunea Europeană este lider mondial în ceea ce privește administrarea vaccinurilor. Însă numărul mare de doze disponibile ascunde o realitate incomodă: administrarea serului este extrem de inegală în întreaga Uniune. Conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), unele țări europene, precum Irlanda, Malta, Portugalia şi Danemarca au reuși să-și imunizeze populația în proporție de de aproximativ 90%, în timp ce la coada clasamentului, țări precum România şi Bulgaria, au reușit să vaccineze cu schema completă împotriva virusului SARS-CoV-2 doar 33% şi, respectiv, 22% dintre adulţi, potrivit unei analize CNN.
În sud-estul Europei, în România și Bulgaria, problema privind administrarea vaccinului la un număr mic de persoane nu se datorează lipsei de seruri pentru imunizare, pentru că toate ţările UE au acces la toate vaccinurile aprobate de Uniunea Europeană:
- Pfizer/BioNTech
- Moderna
- AstraZeneca
- Johnson & Johnson
Totodată, fiecare stat al blocului comunitar european are dreptul și libertatea să obţină și alte tipuri de vaccinuri împotriva coronavirus, cum s-a întâmplat în cazul Ungariei, de exemplu, care a achiziţionat pentru populația sa serul rusesc anti-COVID, Sputnik, dar și serul chinezesc Sinopharm.
Cum se vede valul patru al pandemiei de COVID-19 de la Sofia și de la București
Atât România, cât şi Bulgaria se luptă cu noi recorduri ale numărului de infectări cu COVID-19 de la începutul lunii septembrie. România a raportat peste 45.000 de cazuri noi şi peste 800 de decese în săptămâna încheiată duminică, aproximativ acelaşi nivel pe care l-a înregistrat la vârful celui de-al doilea val al pandemiei, în aprilie.
ECDC a avertizat joi că statele europene care au rate scăzute de vaccinare riscă să înregistreze o creștere alarmantă a numărului de spitalizări şi decese în această toamnă dacă relaxează măsurile prevenire a infectării, printre care purtarea mpștii de protecție și distanţarea fizică.
„Într-un astfel de scenariu, din cauza circulației virusului foarte ridicată, procentul din populație care manifestă vulnerabilitate, dar este complet vaccinat, este de asemenea, expus riscului de a se confrunta cu noi infecții care să conducă la un rezultat sever”, a transmis ECDC în ultima sa evaluare a riscului generat de pandemia de COVID-19, îndemnând țările care se confruntă cu rate mici ale vaccinării să încerce să înțeleagă de ce populația lor rămâne ezitantă și apoi să rezolve această problemă.
Diviziunea dintre Estul și Vestul Europei
Bulgaria şi România nu sunt singurele țări care se confruntă cu probleme în ceea ce privește administrarea vaccinului anti-COVID în rândul populației. Uniunea Europeană pare ea însăși să fie divizată în două părţi. O jumătate din statele membre a reușit să-și imunizeze aproape toată populația, în timp ce cealaltă jumătate se străduieşte să convingă un număr cât mai mare de persoane să se vaccineze, pe fondul unei lipse de încredere profundă în vaccinuri.
Linia care conturează această diviziune a blocului comunitar este asemănătoare graniței Cortinei de Fier, care în a doua jumătate a secolului XX a împărţit Europa în Est şi Vest.
Dintre cele 27 de state membre ale blocului comunitar, cele 15 state cu cele mai bune performanţe în ceea ce priveşte ratele de vaccinare anti-COVID fac parte din ceea ce a fost cândva blocul occidental, în timp ce ultimele 10 state în clasamentul european al administrării vaccinului în rândul populației sunt toate foste ţări care au făcut parte din blocul comunist. Grecia şi Lituania sunt singurele două ţări care contrazic această tendinţă, Lituania ocupând locul 16, iar Grecia locul 17.
Istoria joacă un rol important în influenţarea deciziilor oamenilor de a se vaccina sau nu
Anna Nicińska, profesor asistent la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Varşovia, a studiat motivele neîncrederii în vaccinare şi a declarat că istoria joacă, de asemenea, un rol important în influenţarea deciziilor oamenilor.
Nicińska şi colegii săi au analizat datele privind încrederea în sistemele de sănătate şi în autorităţile medicale din 100 de ţări şi au descoperit că lipsa de încredere era mult mai mare în rândul naţiunilor care au cunoscut în trecut comunismul de tip sovietic.
„Oamenii care au experimentat în mod direct minciuna guvernelor lor se străduiau să aibă încredere în autorităţi, chiar şi la mulţi ani după ce a căzut regimul comunist din țara lor”, a explicat Anna Nicińska, care a mai spus că, cu cât oamenii au trăit mai mult timp sub comunism, cu atât mai mare a devenit neîncrederea în autoritățile statului.
Profesoara Nicińska a mai subliniat faptul că „oamenii expuşi la comunismul de tip sovietic au mai puţină încredere în ceilalţi oameni, în guvern şi, de asemenea, în sistemele de sănătate”, adăugând că acesta este unul din motivele pentru care cerințele stricte privind vaccinarea populației nu pot conduce la rate semnificativ mai mari de imunizare în astfel de țări.
„O decizie a unui cetățean de a se vaccina trebuie să se bazeze pe încrederea în sistemul public de sănătate. Orice formă de obligație devine contraproductivă”, a transmis Anna Nicińska, care a mai punctat că „trebuie să ne amintim că în multe ţări există o lungă tradiţie de rezistenţă faţă de stat, astfel încât oamenii găsesc modalități de a evita vaccinarea obligatorie”.
Recent, Comisia Europeană a recunoscut că ratele scăzute de vaccinare din unele dintre statele sale membre reprezintă o problemă. „Atâta timp cât virusul nu este învins în toate statele membre, virusul pur şi simplu nu este învins”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar condus de Ursula von der Leyen.
De asemenea, Comisia a declarat că ţările care se străduiesc să crească nivelul de vaccinare în rândul populației ar trebui să se concentreze pe campanii de informare care să îi vizeze în mod specific pe cetățenii care ezită să se vaccineze, explicându-le acestora importanţa ştiinţei și beneficiile vaccinării împotriva COVID-19. (digi24.ro)
