Luni se împlinesc 47 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de oameni, dintre care peste 1.400 numai în Capitală, iar alţi aproximativ 11.300 au fost răniţi. Deși au trecut atâția ani, nu se poate spune că Bucureștiul este mai pregătit pentru a face față unui sesim similar. În primul rând, nu știm câte clădiri au risc seismic, deoarece a fost expertizată doar o mică parte din fondul construit. Apoi, nu au fost consolidate nici măcar imobilele încadrate în clasa I de risc.
În 4 martie 1977, la ora 21:22, România era zguduită de un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, rămas în istorie ca seismul care a lăsat în urmă cele mai multe victime și cele mai mari pagube în țara noastră. Bilanțul seismului – 1.578 de oameni și-au pierdut viața, dintre care 1.424 numai în București. La nivelul întregii țări, 11.300 de oameni au fost răniți și în jur de 35.000 de locuințe s-au prăbușit.
Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de șoc a fost resimțită în aproape întreaga zonă balcanică. În București, peste 33 de clădiri și blocuri înalte s-au prăbușit.
Nicolae Ceaușescu, aflat în vizită în Nigeria în seara producerii cutremurului, a decis instituirea stării de necesitate în întreaga țara.
Printre victimele cutremurului din 1977 s-au numărat și personalități precum actorii Toma Caragiu și Eliza Petrachescu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea.
Cutremurul a provocat și prăbușirea unor monumente de arhitectură din Capitală, dar a constituit și un pretext de care regimul comunist s-a folosit pentru a demola unele clădiri „incomode”.
Cutremurul din 1977 este seismul care a făcut cele mai multe victime și cele mai mari pagube în țara noastră, însă din punct de vedere al magnitudinii nu a fost și cel mai puternic. Cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României este cel produs la 10 noiembrie 1940, la ora 3:39, care a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter.
Un singur imobil cu risc seismic consolidat în ultimii 3 ani de Primăria Capitalei
Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un seism similar? În ultimii trei ani, Primăria Capitalei a finalizat lucrările la un singur imobil cu risc seismic, care era aproape gata încă din 2020.
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic are deschise doar trei șantiere pentru consolidare, deși 390 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic și 460 de clădiri în clasa II de risc seismic. De 30 de ani, lucrurile se mișcă la fel de greu, ritmul de consolidare fiind 1 imobil pe an. (sursa)
