După GDPR-ul impus în 2018, care nu a dat tocmai rezultatele așteptate, Uniunea Europeană vrea acum să interzică toate practicile care le permit agenților de publicitate sau partidelor politice să „urmărească” utilizatorii cu reclame personalizate pe internet. Deși marile companii precum Google și Apple par să facă ele primii pași în acest sens, situația nu este așa simplă.
uropa a încercat să protejeze confidențialitatea online a cetățenilor, dar până acum a avut rezultate mixte. Într-o nouă mișcare, încearcă acum impunerea unei interdicții totale asupra practicilor de microtargeting care stau la baza modelelor de afaceri ale Google și Facebook, după cum transmite Politico.
Uniunea Europeană a creat un precedent global în 2018, când a impus Regulamentul general privind protecția datelor, un regulament de confidențialitate care stabilea controlul asupra datelor ca „drept fundamental” pentru persoane fizice și amenința cu amenzi de până la 4% din cifra de afaceri anuală pentru orice companie găsită vinovată.
GDPR nu a livrat ce a promis
Însă, după trei ani, GDPR nu a folosit încă pe deplin puterea sa de sancționare sau, potrivit criticilor, impune modificări profunde privind modelul de funcționare al giganților tehnologici.
În absența schimbării, un grup de parlamentari europeni, factori de decizie politică, autorități de reglementare și activiști – susținuți de aliații societății civile din Statele Unite – declară acum că este timpul să rezolve această problemă prin interzicerea practicilor care permit agenților de publicitate și partidelor politice să urmărească persoanele cu mesaje personalizate pe web.
Microtargeting – prin care agenții de publicitate utilizează profiluri de date hiper-detaliate pentru a bombarda persoanele cu reclame – nu este doar modelul de afaceri al Silicon Valley care stă la baza imperiilor Google, Facebook și Amazon. Este, de asemenea, utilizat la scară largă de organizațiile media tradiționale care au îmbrățișat publicitatea direcționată ca o modalitate de înlocuire a veniturilor pierdute pe fondul creșterii giganților digitali.
Microtargeting-ul a fost, de asemenea, în centrul celor mai flagrante scandaluri ale lumii digitale din ultimul deceniu, de la scurgerea de date Cambridge Analytica dezvăluită în 2018 până la o scurgere masivă de informații private despre 533 de milioane de utilizatori Facebook dezvăluită în weekendul trecut.
Companiile fac ele primii pași?
Prăbușirea globală care a urmat în ceea ce privește sprijinul public pentru companiile Big Tech a determinat Google și, mai ales, Apple, să transmită public un mesaj prin care promit să limiteze efectele microtargetingului, dacă nu chiar să îl elimine cu totul.
Vara trecută, Apple a dezvăluit planurile sale privind informarea utilizatorilor de iPhone în privința datelor pe care le adunau aplicațiile și au oferit o opțiune ușoară de a refuza colectarea de date.
Google testează o actualizare a popularului său browser Chrome, care ar elimina treptat cookie-urile de la terțe părți – coduri care permit agenților de publicitate să vă urmărească activitatea. (Facebook și Amazon, cei mai mari doi jucători adtech în afară de Google, nu au anunțat planuri similare de limitare a colectării de date.)
Cu toate acestea, criticii semnalează faptul că prin aceste mișcări Apple și Google nu fac altceva decât să continue să adune date despre utilizatori și să le utilizeze pentru a vinde reclame direcționate. Singura diferență este că pur și simplu nu vor mai permite terților să o facă pe platformele lor. (capital.ro)
