Prima generație fără tutun pe viață. Cum poate fi implementat în România un proiect care i-a convins pe britanici și pe danezi?
Valentin Bolocan: După Noua Zeelandă, Marea Britanie, dar și Danemarca vor să-și formeze primele generații fără fumat. Asta înseamnă că un tânăr care azi are 14 ani nu va putea niciodată să cumpere legal o ţigară. Modelul ar trebui implementat și de România, dar cu atenție, susțin experții.
Tot mai multe țări decid să impună măsuri drastice împotriva fumatului, mai ales la adolescenți, iar Marea Britanie este una dintre ele, premierul Rishi Sunak propunând interzicerea ţigărilor pentru generaţiile tinere, după modelul adoptat de Noua Zeelandă și analizat în Danemarca. Experții susțin că măsura ar fi benefică și la noi, dar că trebuie bine studiată pentru că poate avea un impact economic major dacă nu este implementată cu atenție.
Propunerile – dacă vor fi adoptate – ar face ca Marea Britanie să fie prima ţară din Europa care interzice accesul tinerilor la ţigări. Măsurile ar putea elimina treptat fumatul în rândul tinerilor aproape complet încă din 2040, se arată într-un document informativ al Guvernului ce conţine detalii despre propuneri, conform Reuters. „Un tânăr care azi are 14 ani nu va putea niciodată să cumpere legal o ţigară“, a declarat Sunak la conferinţa Partidului Conservator despre noua sa propunere. Conform planului său antifumat, Sunak a spus că vârsta pentru fumat va creşte cu un an în fiecare an, ceea ce înseamnă că o generaţie mai tânără ar putea creşte „fără fumat“, îmbunătăţind starea de sănătate a ţării.
Propunerea de interzicere a fumatului este similară celei introduse de Noua Zeelandă anul trecut, care a devenit prima ţară care a interzis ca persoanele născute în timpul sau după 2009 să cumpere legal ţigări. În plus, autoritățile din Noua Zeelandă au mai anunțat și alte măsuri în încercarea de a face fumatul inaccesibil, și astfel țara să rămână fără fumători în următorii patru ani. Acestea includ reducerea cantității legale de nicotină din produsele din tutun la niveluri foarte scăzute, reducerea magazinelor în care țigările ar putea fi vândute în mod legal și creșterea finanțării serviciilor care luptă cu această dependență. Noile legi nu vor restricționa vânzările de țigări electronice, scrie „The Guardian“. „Vrem să ne asigurăm că tinerii nu vor începe niciodată să fumeze, așa că vom transforma în infracțiune vânzarea sau furnizarea de produse din tutun tinerilor. Tinerii care au vârsta de 14 ani la intrarea în vigoare a legii nu vor putea niciodată să cumpere tutun în mod legal“, a spus ministrul asociat al Sănătății, dr. Ayesha Verrall.
De ce România trebuie să urmeze modelul
Expert în adicții, psihologul Mihai Copăceanu consideră că o măsură similară s-ar potrivi și în România, mai ales că noi nu avem politici de sănătate publică care să fie eficiente, să reducă semnificativ fumatul în rândul populației generale și mai ales al tinerilor. „Campaniile antifumat nu au nicio eficiență. Sunt extrem de naive, simpliste și fără vreun rezultat. Minorii pot cumpăra cu ușurință țigări de la orice magazin mic sau mare din România, fumează pe stradă, în locuri publice, în stații de autobuz etc. Ca români, suntem pe primul loc în Europa la consumul de tutun în rândul copiilor, la copiii sub 15 ani, și încă ceva, la cantitatea de tutun consumată. Copiii români nu doar că fumează de la vârste mici, dar atunci când fumează, fumează enorm de mult, comparativ cu media europeană. În România, în rândul tinerilor de 15 și 24 de ani, evoluția prevalenței fumatului a înregistrat cea mai mare creștere, de 48,3%. În Occident, un fumător este privit cu suspiciune, este stigmatizat și nu există loc de fumat în școli. În Romania avem aproape în fiecare școală locuri de fumat, avem elevi care fumează nestingheriți în fața profesorilor. În plus, avem profesori care sunt indiferenți atunci când elevii fumează în spațiul școlii sau, și mai grav, avem profesori care împrumută țigări de la elevi“, spune Mihai Copăceanu
Ce trebuie să facă părinții
Psihologul vine și cu o serie de sfaturi pentru părinți. „Vreau să elimin două false credințe: prima – că fructul oprit este întotdeauna dorit, că degeaba ca părinte interzici copilului să fumeze, că el oricum va fuma. Fals. Copiii au nevoie de interdicție, au nevoie de norme și de reguli. Și a doua – că nu contează dacă părinții fumează, că oricum copilul va fuma dacă va vrea. O altă idee falsă. Statistic vorbind, contează dacă părinții fumează! Părinții fumători au mai mulți copii care fumează decât părinții nefumători. Și nu doar atât. Părinții fumători au copii care au început să fumeze de la vârste foarte mici! Spre exemplu, în studiul meu cu peste 10.000 de tineri, 60% dintre părinții copiilor care au fumat prima țigaretă înainte 12 ani sunt fumători! Ce vreau să subliniez – că vârsta la care începi să fumezi are influență asupra fumatului ulterior. Dacă ai început să fumezi la o vârstă mică, ai o probabilitate crescută de a deveni dependent și deci și de a fuma ca adult. Tot potrivit studiului publicat, 75,2% dintre tinerii care au fumat prima țigară la vârsta de 13 ani fumează în prezent! Ce înțelegem de aici, că o primă soluție este amânarea primei țigări după 18 ani, sau mai târziu, sau deloc și desigur să avem cât mai mulți părinți nefumători!“, a precizat Mihai Copăceanu.
Implementată, dar cu atenție
Fără discuție, o astfel de decizie ar avea un impact pozitiv din punctul de vedere al sănătății publice, dar măsura trebuie privită și dintr-un alt unghi, cel al impactului economic. „Dacă ne uităm la ce venituri aduce industria tutunului anual la bugetul de stat, ne întrebăm dacă ne permitem o astfel de măsură. Vorbim de accize care sunt crescute ritmic, dar și de impozitele achitate pentru salariile a mii de angajați, și acestea nu sunt deloc mici. Numai la capitolul accize vorbim de peste 15 miliarde de lei anual. Mai avem cam un miliard de euro impozite pe salarii și ajungem lejer la un total de 4 miliarde de euro anual. Și aici avem numai jucătorii mai mari de pe piață. La o asemenea sumă, statul nu poate renunța nici acum, dar nici mai încolo. Singura soluție ar fi fazarea unei astfel de măsuri pe mulți ani, cel puțin 20 sau chiar 30. Atunci impactul ar fi mai mic, iar o astfel de măsură s-ar putea implementa“, a explicat expertul Gabriel Biriș.
De altfel, conform noilor măsuri fiscale, statul nu vede cum s-ar putea descurca fără accizele pe tutun, ba chiar vrea să le crească în continuare. Concret, anul trecut a intrat în vigoare un nou calendar de majorare a accizelor. Calendarul, parte a Codului Fiscal, e valabil pentru toate produsele din tutun și cu nicotină, în perioada 2022-2026. Prima majorare, conform calendarului, a avut loc în august 2022, iar a doua, la 1 aprilie 2023. În mai puțin de un an, acciza a crescut cu 11% – 62 de lei, de la 565 la 626 de lei la mia de țigarete. Avansul accizei nu se va opri aici deoarece aceasta va crește din nou, etapizat, la aproape 673 de lei în 2024, la 688 de lei în 2025 și aproape 719 lei la mia de țigarete din anul 2026.
În primele șase luni ale anului, conform datelor Ministerului Finanțelor, veniturile din accize au însumat 17,72 miliarde de lei, consemnând o creștere de 6,4%, explicată de avansul accizelor pentru produsele din tutun (16,9%). Cum aproximativ 49% din nivelul total al accizelor provine de la producătorii de tutun, un mic calcul ne arată că taxele achitate de industria de profil în primele șase luni ale anului sunt de circa 8,6 miliarde de lei.
În prezent, nivelul accizei minime la țigarete în România este unul dintre cele mai ridicate în Europa Centrală și de Est –126,5 euro, în timp ce în Bulgaria este 95 de euro, Ungaria – 98 de euro, Polonia – 107 euro, cu diferențe semnificative față de țările vecine non-UE: în Serbia, acciza minimă este 75 de euro, iar în Moldova – 48 de euro.
Românii nu vor mai avea voie să fumeze în propriile mașini?
Dacă un proiect de lege va fi aprobat, românii nu vor mai avea voie să fumeze în propriile mașini, dacă în acestea se află și copii.
În plus, dacă proiectul este aprobat, ar putea fi interzis fumatul în parcuri, lângă spitale şi unităţi sanitare, şcoli sau în zona staţiilor mijoacelor de transport în comun.
Mai mult decât atât, ar putea apărea şi amenzi în cazul în care românii aruncă pe jos mucuri de ţigară. Senatorii care au venit cu această propunere legislativă spun că au adus ca exemplu ţările din Europa, unde deja sunt aceste interdicţii. Vorbim despre Franţa, Marea Britanie, Italia, unde fumatul, de exemplu, în maşini, dacă sunt şi copii în interior, este interzis de mai mulţi ani. (sursa)
