Un tezaur de aur alcătuit din 169 de inele și alte bijuterii, unic în Europa, a fost descoperit într-un mormânt de către arheologii Muzeului Ţării Crişurilor.  

Descoperirea a fost făcută pe drumul de legătură dintre Oradea şi Autostrada A3.

„Este o descoperire fenomenală. Un asemenea tezaur nu mai există în Europa centrală şi de Est. Este foarte ciudată chestiunea pentru că abia se descoperise aurul, în eneolitic. Se pare că a fost mormântul unei femei, extrem de bogată. Nu ştim cine era, aici la Sîntandrei. Noi vom mai face o prezentare a tezaurului, când va fi totul pregătit”, a declarat, pentru Agerpres, directorul MTC, istoricul Gabriel Moisa.

Ce au descoperit arheologii

Urmează ca tezaurul să fie prezentat în totalitate după ce se vor efectua determinări cronologice, analize ADN şi cercetări antropologice.

O parte dintre inelele din aur şi mărgele de sidef descoperite au fost expuse într-o vitrină, cu ocazia conferinţei de presă.

Potrivit arheologului Dr. Călin Ghemiş, coordonatorul şantierelor arheologice, tezaurul de aur este cea mai importantă şi relevantă descoperire din punct de vedere arheologic şi patrimonial.

“Acesta conţine 169 de inele din aur, 800 de mărgele din sidef şi o brăţară plurispiralată din cupru. Tezaurul de aur este o descoperire senzaţională pentru perioada respectivă, având în vedere că toate piesele din aur din Bazinul Carpatic totalizează în jur 150 de bucăţi. Or, aici există peste 160 doar într-un singur inventar. Inelele de aur sunt în proces de curăţare la laborator şi au o greutate de peste 200 de grame. Este aur aluvionar, obţinut din nisip prin spălare, pentru că acesta se folosea în preistorie, nu din exploatări filoniene”, a precizat Călin Ghemiş.

Inventarul complexului 22 din situl VIII este, conform acestuia, unul “extrem de bogat pentru perioada epocii cuprului”, apreciat undeva pe la 4.500 înaintea erei noastre.

Cercetările arheologice au fost derulate de arheologii MTC în perioada 29 martie – 25 iunie, sub coordonarea arheologului dr. Călin Ghemiş (Muzeul Ţării Crişurilor), în colaborare cu conf. univ. dr. hab. Molnar Kovacs Zsolt (Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj-Napoca), dr. Adrian Ursuţiu (Centrul Archaeo UBB – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca) şi lect. univ. dr. Florin Sfrengeu (Universitatea din Oradea).

Astfel au fost descoperite mai multe vestigii aparţinând unor orizonturi cultural-cronologice diferite (neolitic, epoca bronzului, epoca La Tene, aşezări sarmatice, epoca romană în Barbaricum, epoca medievală, necropolă de secol XVIII), rezultatele obţinute fiind de o însemnătate deosebită. Inventarul acestor complexe este constituit din ceramică, material osteologic şi unelte. Caracterul complexelor descoperite diferă de la un sit la altul şi de la o epocă la alta.

Sursa: Agerpres

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.