Guvernele europene au primit mai puțin de o treime din fondurile UE de 723 de miliarde de euro, menite să ajute la stimularea redresării economice post-Covid.
500 de miliarde de euro sunt încă nefolosiţi.
Statele UE exercită presiuni asupra Comisiei Europene pentru a accelera plățile şi îi cer să reducă birocrația care le împiedică să obţină mai repede banii care le revin din fondurile PNRR sau le descurajează să depună cereri de plată, de teamă că vor pierde sumele, pentru că iniţiativa expiră în 2026.
Politico pune aceste informaţii în contextul în care 22 de persoane au fost arestate şi au fost confiscate maşini de lux şi vile în cadrul unei anchete europene privind o fraudă de aproximativ 600 de milioane de euro afectând PNRR-ul Italiei.
Un oficial care a vorbit cu Politico s-a plâns de verificările stricte ale CE, prin care trec țările pentru a accesa banii. El a comparat verificările Comisiei cu un audit. Un alt diplomat a declarat că guvernele UE încep să creadă că solicitarea de fonduri din PNRR „nu merită efortul”.
Comisia a redus deja suma totală disponibilă de la 723 la 648 de miliarde de euro, după ce guvernele UE nu au reușit să solicite împrumuturi de aproape 100 de miliarde de euro înainte de termenul interimar de la sfârșitul anului 2023.
Până acum, Comisia a deblocat doar 225 de miliarde euro.
Țările au fost nevoite să depună un plan de reforme, care stabilește jaloane de îndeplinit, dar şi modul în care vor fi utilizați banii.
Blocajul a apărut în principal pentru că Comisia vede PNRR drept un instrument pentru a forța guvernele să efectueze reforme drastice într-o serie de chestiuni demult întârziate – inclusiv pensiile și standardele democratice.
Statele trebuie să-şi schimbe legile şi/sau să îndeplinească jaloane specifice, înainte ca banii să fie eliberați.
Dar Comisia a fost „uneori prea pedantă când a evaluat dacă am îndeplinit jaloanele”, spune Atanas Pekanov, un fost oficial bulgar, care a fost implicat în elaborarea PNRR-ului de la Sofia.
Un al doilea oficial guvernamental a fost de acord, spunând că trebuie să existe „mai multă flexibilitate în procesul de evaluare a țintelor”.
Comisia caută modalități de a accelera plățile fără a schimba oficial regulile, deși nu a spus asta în mod public.
Bruxelles-ul dă în principal vina pe guverne, pentru că nu îşi asumă mai repede reformele necesare.
„Viteza depinde, de asemenea, în mare măsură de momentul în care statele membre ating etapele și țintele incluse în planurile lor și depun cererile de plată”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Lea Zuber.
Comisia se așteaptă să atribuie statelor 54% din bani până la sfârșitul anului 2024.
Mai multe țări – în special cele care se pot împrumuta cu costuri reduse de pe piețele financiare – sunt reticente în a efectua reforme interne nepopulare, în schimbul unor împrumuturi pe care în cele din urmă vor trebui să le restituie Comisiei.
Un oficial al UE a spus că Comisia a introdus controale mai stricte de dragul statelor din nordul Europei, care se tem că banii vor fi cheltuiți fraudulos.
Economiștii Tito Boeri și Roberto Perotti au avertizat într-un interviu acordat Politico că utilizarea abuzivă a banilor din PNRR ar confirma țărilor mai puțin îndatorate, precum Germania și Țările de Jos, că noul mecanism presupune riscuri prea mari. (sursa)
