Ultimul sondaj al CURS, realizat zilele trecute, arată că PSD se bucură de o intenție de vot de 34%, în timp ce PNL este cu zece procente în spatele social-democraților.

La întrebarea referitoare la scenariul în care duminica viitoare ar avea loc alegeri, 34% dintre cei care au răspuns au indicat faptul că ar pune ștampila pe PSD, după cum arată ultimul sondaj CURS

Liberalii sunt pe locul al doilea, având o intenție de vot de 24%. În schimb, pe locul al treilea este Alianța pentru Unirea Românilor, formațiune dată cu un procent de 12%.

Locul al patrulea este ocupat de Uniunea Salvați România, partidul lui Cătălin Drulă fiind susținut de 9% dintre respondenți. UDMR e în continuare la o intenție de vot de 5%.

Imediat sub pragul parlamentar sunt Partidul Mișcarea Populară, cu 4%, dar și formațiunea controlată de Dan Voiculescu, Partidul Umanist Social-Liberal, tot cu 4%. 

Cu o intenție de vot de sub 2% sunt Forța Dreptei (Ludovic Orbab), REPER (partidul condus de Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu, dar unde un rol îl joacă și Dacian Cioloș), SOS România (Diana Șoșoacă) și Alianșa pentru Patrie (coordonat de Codrin Ștefănescu).

În sondajul din septembrie, PSD era cotat la 35% intenție de vot, PNL la 22%, Alianța pentru Unirea Românilor la 15%, USR la 8% și UDMR la 5%. Formațiunile care nu prindeau Parlamentul erau PMP, cu 4%, PUSL, tot cu 4%, PER cu 2% și SOS România cu 2%.

Referitor la principalele probleme cu care se confruntă, cei întrebați s-au pronunța în procent de 27% pentru categoria „prețuri, inflație, utilități, energie”, în timp ce 19% „nivelul de trai, pensiile, salariile”. Suprinzător că o problemă destul de vizibilă în trecut e acum la doar 5%, adică menționarea „corupției” și „hoției”.  

În cazul gestionării crizei energetice, sondajul arată că 44% ar fi destul de nemulțumiți, 24% destul de mulțumiți, 22% foarte nemulțumți și 7% foarte muțumiți.

Încredere în instituții și metodologie

La capitolul încredere, instituția care se bucură de cea mai mare încredere este armata (65%), urmată de pompieri (63%) și Biserică (59%). 

La polul opus sunt partidele (7%), Parlament (10%), președinșie (14%) și Guvern (16%). Deloc surprinzător, Guvernul este peste Președinție.  

Sondajul a fost făcut pe un eșantion de 1067 respondenți, cu vârstă de 18 ani și peste, tipul eantionului fiind probabilist, multistadial, stratificat, cu o marjă de eroase de +/-3%, la un nivel de încredere de 95%. Metoda de culegere, față în față, la domiciliile respondenților. Perioada de realizare a fost 8-22 noiembrie 2022.

2024, cu patru rânduri de alegeri

În 2024 vor fi patru tipuri de de alegeri. În primăvară vor fi europarlamentarele, iar în luna septembrie, cel mai probabil localele. Apoi vor fi cele două tururi ale prezidențialelor. Nu în ultimul rând, în decembrie sunt parlamentarele. (sursa)

Articolul precedentColinele Transilvaniei, a patra destinație ecoturistică certificată. Vizitatorii străini sunt fermecați de satele din regiune
Articolul următorComisia Europeană a aprobat Programul pentru Dezvoltare Durabilă, prin care România primește peste 5,2 miliarde de euro pentru proiecte majore de infrastructură