Aglomerația din ultimele zile de vacanță de pe Valea Prahovei a fost prilejul unor adevărate lupte de stradă între șoferi, care, nervoși, s-au luat la bătaie în trafic. Sociologul Sebastian Fitzek, de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, și expertul în conducere defensivă Titi Aur au explicat la Digi24 ce se ascunde în spatele unor astfel de comportamente violente. Titi Aur propune ca acestor conducători auto să li se anuleze permisul de șofer.
Titi Aur: Din păcate, asistăm din ce în ce mai des la tot felul de faze incredibile, eu aș spune că dacă n-au reușit să se omoare în accidente de circulație, au început să se omoare cu pumnii. Probabil că au această frustrare, ca n-au reușit să se omoare unii pe alții, invocând de fiecare dată: nu avem autostrăzi, e prea aglomerat, cineva e vinovat, guvernul, oricine, și noi trebuie să ne omorâm unii pe alții și dacă nu reușim, cum spuneam, în accidente de circulație, hai să ne batem cu pumnii, poate cu cuțitele, pistoalele…
Arată gradul de civilizație, dar ce e mai grav e faptul că cei care au ajuns să facă astfel de scene, să se bată efectiv, sunt cei care conduc mașini. Și mașina vreau să amintesc că este o armă. În cazul în care nu o folosești cum trebuie sau în cazul în care o folosești intenționat, pentru a te răzbuna, pentru a face rău, mașina este o armă. Acum câțiva ani, în Franța, a fost un mare atentat făcut cu o mașină, când au murit foarte mulți oameni. Mașinile sunt foarte periculoase și cred că nu ar trebui date pe mâna unor astfel de oameni. Adică, faci așa ceva, să ți se anuleze permisul de conducere, pe motivul că nu te poți controla și dacă nu te poți controla ca să nu te iei la bătaie și să scoți ochii unul la altul, aproape sigur nu te vei controla nici când ești la volan și poți să omori pe alții complet nevinovați – pe tine, pe familia ta și pe alții.
Eu aș face propunerea ca în astfel de cazuri să se umble și la permis: anularea permisului. Mai vii o dată la examen peste doi ani, pentru că, încă o dată spun, dacă nu te poți controla, nu ai ce să cauți la volan.
Sociolog: Fiecare șofer acționează ca un lup singuratic
Sebastian Fitzek: Există un complex de motive care declanșează așa ceva. În primul rând, stresul care degenerează într-un comportament agresiv. Dar să nu uităm că suntem foarte mulți șoferi în România, să nu uităm că în ultimii zece ani au apărut în fiecare an aproape 200.000 de noi șoferi. La finalul anului 2010, conform datelor, erau 6,24 milioane de șoferi români, iar la finalul lui 2020 erau peste 8 milioane, iar numărul vehiculelor personale ajunge undeva la 9,5 milioane. Deci, putem spune că aproape jumătate din populația țării sunt șoferi. Sunt foarte mulți șoferi la numărul de locuitori și mai ales mașini care circulă pe o infrastructură depășită. Nu m-aș simți în siguranță dacă ar fi să plec la drum.
E clar că avem o problemă de infrastructură trenată de incapacitatea guvernanților de a aduce soluții reale. Pe de altă parte, românii, față de alte națiuni, preferă să folosească mașina în orice circumstanță și să evite unul din cele mai sigure transporturi, cum ar fi trenul. În aceste condiții, este clar că stresul este în creștere la nivel de masă și în paralel scade capacitatea noastră de a gestiona asemenea situații, iar ușor-ușor traficul din România ajunge să semene cu o jungă. Fiecare șofer acționează ca un lup singuratic.
Agresorii se bazează pe faptul că autoritățile sunt mult prea indulgente ca să ia măsuri drastice, iar victimele caută de multe ori să fugă, uneori preferă să nu apeleze la autorități și la justiție. Aici este foarte grav, de fapt – mulți cetățeni aleg orice altă opțiune, victima rămâne în continuare victimă în orice situație. Victima trebuie să alerge, să depună acte, să deschidă procese din propriii săi bani, să plătească avocați, să treneze procesul în justiție cu anii. Or, calvarul justiției sociale, greutatea cu care răspund autoritățile, amenzile mici descurajează victima la dreptul de a se apăra și încurajează agresorul la puterea de a abuza. Un astfel de sistem încurajează derapajele în patologia agresivității și devianța comportamentală. Omul violent este cel mai pregătit pentru agresiune, el posedă de obicei un obiect periculos și vânează astfel de situații pentru a se detensiona emoțional ieșind în evidență.
Titi Aur: Ar trebui să împrumutăm comportamentul de la câine
Titi Aur: Bine ar fi dacă am avea câte 200.000 de șoferi în fiecare an! Din păcate, avem câte 200.000 de posesori de permise. Este o diferență mare între a fi șofer și a fi posesor de permise. A fi șofer înseamnă să înțelegi mult mai multe, nu doar să bagi în viteză, să tragi de volan, să oprești la stop.
Încă funcționează în România zicala: Lasă, că învață el! Nu se fac foarte multe lucruri la școala de șoferi, iar astfel de situații nici măcar nu sunt cuprinse în programă. Nu se vorbește despre conducere defensivă, despre regula fermoarului și despre partea asta de agresiune: cum să faci să nu ajungi să agresezi tu pe cineva și cum să reacționezi atunci când te agresează cineva.
Pentru că trebuie să împrumutăm comportamentul de la câine. Când un câine trece pe lângă o haită sau pe lângă un câine mai mare, ca să arate că nu vrea să fie atacat, întoarce capul în partea celalată. Așa trebuie să facă șoferul: când ești agresat, când ești în pericolul de a fi pus într-un conflict incipient, întorci capul. Dar nu ostentativ. Pur și simplu nu răspunzi la provocări și atunci vei ajunge liniștit acasă.
Altfel, posibil să ajungi accidentat, posibil să ajungi cu nasul spart și atunci trebuie să știi cum să te comporți și să eviți astfel de situații, așa cum și când ești agresat doar din punct de vedere al dinamicii mașinii – vine unul și te depășește și pe stânga, și pe dreapta sau nu vrea sau stă foarte aproape, trebuie să faci în așa fel încât să ieși din zona periculoasă. Asta te învață la conducerea defensivă. În niciun caz să răspunzi și în niciun caz să devii și tu agresiv. (sursa)
