Paștele catolic vine în acest an pe data de 31 martie, cu cinci săptămâni mai repede decât cel ortodox, iar sărbătoarea pascală va mai „pica” pentru catolici în ultima zi de martie abia peste 62 de ani. Sunt o mulțime de obiceiuri legate de Paște, de la „vânătoarea de ouă”, până la târguri mari și pomi decorați. În articol puteți citi și despre „Săptămâna Sfântă” și mesajele care o însoțesc.

Paștele va mai fi abia peste 62 de ani în ultima zi din martie

Vlad Barza: În general Paștele catolic este aproape mereu cu o săptămână înainte de cel ortodox, însă în 2024 este o situație specială, fiindcă Paștele catolic va fi pe 31 martie, iar cel ortodox pe 5 mai, diferența fiind de 35 de zile! Ultima oară când s-a întâmplat asta, cu cele două date similare, a fost în 2013. Abia peste 62 de ani, adică în 2086, va mai fi Paștele catolic pe 31 martie.

Ca regulă, Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie, dar niciodată în luna mai, în timp ce Paștele ortodox poate cădea în aprilie sau mai, dar niciodată în martie.

O dată la câțiva ani cele două sărbători sunt în aceeași zi. Ultima oară s-a întâmplat în 2017 și situația se va repeta în 2025 (data de 20 aprilie).

Cel mai repede poate pica pe 22 martie, iar cel mai târziu, pe 25 aprilie, fiindcă data Paștelui se calculează în funcție de echinocțiul de primăvară și de prima lună plină care vine după acesta.

Există și statistici despre când a picat și va pica cel mai adesea Paștele catolic în 500 de ani (1600-2100. 4 aprilie, 15 aprilie și 20 aprilie sunt datele cel mai des întâlnite (de 20 de ori). La polul opus, Paștele a căzut de numai două ori pe 23 martie.

În 2038 Paștele catolic va fi pe 25 aprilie (cel mai târziu posibil).


Aproximativ un milion și jumătate de români sărbătoresc astăzi Paștile.


Mesajele Papei pentru Paștele din 2024

În fiecare an, Papa Francisc trimite lumii un mesaj de bucurie și speranță, dar și unul care ține cont de ce se întâmplă în lume. În 2021 a vorbit în mesajul pascal despre pandemie, iar în 2022 Papa Francisc a denunţat „nebunia războiului” într-o ‘„lume violentă şi rănită” în timpul omiliei sale în Duminica Floriilor.

În 2023, milioane de credincioși s-au rugat pentru sănătatea Suveranului Pontif care a fost internat timp de trei zile în spital înainte de Paște.

Sănătatea Suveranului Pontif este șubredă și în 2024: are probleme respiratorii și la genunchi, iar numărul aparițiilor publice nu mai este la fel de mare precum în primii ani ai pontificatului.

Totuși, la audiența sa săptămânală, miercuri, Papa Francisc a părut a fi într-o stare mai bună de sănătate: a făcut apel la pace în Ucraina și în Orientul Mijociu și a salutat doi bărbați din public – un israelian și un palestinian – spunând că ambii și-au pierdut fiicele în război ce a început în octombrie 2023.

În mesajele sale transimise de Florii, în 2024, Papa Francisc s-a rugat pentru victimele atentatului terorist de la Moscova, dar și pentru cetățenii Ucrainei, care au avut zile pline de lipsuri și în sute de mii de case nu a fost curent electric, după furibundele atacuri rusești.

În duminica Paştelui, Papa Francisc celebrează, în fiecare an, prima sa mesă de Înviere, în piaţa San Pietro la Vatican, în faţa a sute de mii de credincioşi. Suveranul Pontif rostește în zeci de limbi tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”. Slujba este urmărită de multe milioane de oameni de toate religiile.

„Urbi et orbi” – care înseamnă „Orașului [Roma] și lumii” – este o binecuvântare apostolică dată de Suveranul Pontif la ocazii solemne.

„Vânătoarea” de ouă și Iepurașul

Paștele a devenit după 1870 o sărbătoare comercială în SUA și apoi în Europa de Vest și au apărut o serie de jocuri și distracții de sezon.

În SUA există o tradiție specială, așa-numitele „Easter egg hunts”, jocuri unde copiii trebuie să caute ouă ascunse, fie unele adevărate, fie unele de plastic sau de ciocolată. Cele mai celebre „vânători de ouă” sunt cele de pe peluza Casei Albe care au debutat în 1878 la inițiativa soției președintelui de atunci, Rutherford B. Hayes.

Tradiția este mult mai veche și vine tot de la germani: „Ostereier suchen”, o numesc nemții, ceea ce înseamnă „căutarea ouălor de Paște”.

Tot de la Casa Albă provine și un alt joc pascal cu ouă colorate: „Egg rolling” sau „Easter egg roll”, în care copiii împing pri iarbă ouă cu lingurițe lungi.

Iepurele a fost pentru prima oară asociat cu Paștele în regiunile protestante ale Europei, în secolele XVI – XVII, dar a devenit foarte răspândit în secolul XIX. În Germania secolului XVII a apărut tradiția „iepurașului de Paște” care aducea ouă cadou copiilor.

Iepurele a fost din cele mai vechi timpuri asociat cu festivalurile de primăvară, fiind un simbol al fertilității datorită faptului că se înmulțește extrem de rapid. La noi, tradiția iepurașului care aduce cadouri de Paște s-a impus după Revoluție.

În Germania, legenda spunea că iepurele de paște (Osterhase) aduce copiilor un coș cu ouă vopsite și le ascunde pentru ca cei mici să le caute apoi. Și În Transilvania, pentru copiii din riturile romano-catolice, reformate şi evanghelice, de Paşte vine Iepuraşul care ascunde ouăle colorate prin curţile caselor. Astfel că, în dimineaţa primei zile a Paştelui, cei mici încep goana după găsirea ouălor colorate, pentru a-şi umple coşuleţele.

Regina Victoria a Marii Britanii a popularizat tradiția „vânatului de ouă” (Easter egg hunt) fiindcă mama ei, născută în Germania, a ținut această tradiție și copiii de la palat erau încântați să caute ouăle colorate.

Și alte animale sunt asociate cu Paștele și adusul ouălor – cadou: în Elveția este cucul, în regiunea Westfalia este vulpea.

Târgurile de Paște

În câteva mari orașe din Europa Centrală se țin și târguri mari de Paște unde se vând jucării din lemn, vase, căni, clopoței, ceasuri, lucruri din piele, eșarfe, dulciuri și vin fiert. Se țin în orașe celebre și pentru târgurile lor de Crăciun: Viena, Nurenberg, Cracovia, Praga, Salzburg sau Graz. Unele țin 2-3 zile, altele chiar și peste două săptămâni și cele mai mari au mai bine de 50 de căsuțe. Târguri de Paște au început să se țină și în România, chiar dacă nu la fel de mari precum cele de Crăciun.

Pomii decorați de Paște

În unele țări din Europa de Vest și de Nord este la modă „pomul de Paște” (Easter tree), tradiție care provine din Germania unde așa-numiții „Ostereierbaum” sau „Osterbaum” însemnau practic pomi decorați cu diverse ornamente de Paște, cum ar fi ghirlande multicolore. De secole, germanii împodobesc pomii și de Paște, cu panglici sau cu ouă. De multe ori sunt împodobiți pomi vii, dar spre deosebire de cei de Crăciun, nu se mai pun și luminițe, însă fiind împodobiți cu multe lucruri colorate, înveselesc locul, mai ales că Paștele cade uneori în prima parte a primăverii, când este frig și natura nu s-a înverzit.

Uneori sunt împodobiți și brazii, în alte cazuri germanii sau suedezii aduc în casă ramuri de salcie pe care le pun în vază și le decorează.

Ouăle pot fi din lemn, din plastic sau chiar ouă adevărate vopsite, însă golite de conținut.

În câteva zone din Transilvania, în Sâmbăta Mare băieţii împodobesc brazii cu panglici colorate.

Apa specială din ziua de Paște

Tot o tradiție din Germania spunea că fetele nemăritate trebuie să meargă la pârâu în ziua de Paște, să ia apă și nu trebuiau să stea de vorbă cu nimeni pe drumul spre casă, fiindcă apa își va pierde proprietățile. Apa este în general simbol al fertilității, dar această apă era și mai specială, fiindcă, dacă fata își stropea iubitul, asta însemna că vor face nunta curând. Se credea și că această apă din ziua de Paște face bine la ochi sau la piele.

În Transilvania era (și încă mai este în unele regiuni) obiceiul mersului „cu stropitul” sau „cu udatul”, obicei provenit tot de la germani, pe filieră maghiară. Obiceiul stropitului se păstrează azi mai mult în mediul rural, cu trecerea timpului el modernizându-se.

Dacă în trecut se folosea apa, astăzi se foloseşte parfum sau apă de colonie. Băieţii adunaţi în grupuri merg la fete acasă a doua zi de Paşte, unde întreabă părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, în timp ce rostesc o poezie, care diferă de la o regiune la alta a Transilvaniei. Tinerii stropesc fata cu parfum, după care sunt cinstiţi cu ouă roşii, băutură şi prăjituri.

Săptămâna Sfântă pentru credincioșii catolici

Săptămâna Sfântă dinaintea Paștelui are câteva momente cu totul speciale, iar catolicii numesc „Triduum pascal” perioada de trei zile, de joi până duminică, în care Biserica Romano-Catolică celebrează Patimile lui Hristos, Moartea și învierea.

Joia Sfântă

Joi dimineața preoții din arhidieceză se regăsesc împreună cu episcopii în catedrală, pentru că Joia Mare este considerată Ziua Sfintei Preoții și nu poate fi Liturghie sau Euharistie fără preoție. Atunci sunt consacrate uleiurile care sunt folosite pentru sfintele taine (pentru bolnavi, pentru Botez, pentru Mir). Această liturghie a sfinţirii uleiurilor poartă numele de „Liturghia crismei”.

Preoții își reînnoiesc atunci în fața episcopului și făgăduințele din ziua hirotonirii.

Joi seara a mai fost un moment important: preoții se întorc fiecare în parohie și celebrează Sfânta Liturghie a Cinei Domnului „in Coena Domini”. După celebrarea liturgică, Preasfântul Sacrament a fost expus spre adorare.

Joia Mare se ține ritualul spălării picioarelor, ritual ce însă nu a mai fost ținut în anii pandemiei, dar a fost apoi reluat. Papa Francisc spală picioarele a 12 deținuți, iar ritualul aminteşte de gestul Mântuitorului Iisus Hristos, care a spălat picioarele celor 12 Apostoli, la ultima Cină.

Vinerea Sfântă

Vinerea Mare este ziua răstignirii Mântuitorului, o zi în care se trăiește Pătimirea Lui. În Vinerea Mare și în Sâmbăta Mare nu se celebrează Sfânta Liturghie, iar Sâmbăta Mare este „ziua aliturgică”, o zi de tăcere, a mormântului, în așteptarea nopții Învierii, sâmbătă spre duminică.

În Vinerea Mare, deși nu se ține liturghie, preoții citesc toată evanghelia Pătimirii, un moment amplu cu rugăciuni specifice, adaptate pentru Vinerea Sfântă, rugăciuni despre biserică și despre lume. Altarul nu are nimic pe el: nici cruce, nici sfeşnice, nici feţe de altar.

Tot vineri urmează și momentul Adorării Sfintei Cruci, dar și aici pandemia a schimbat ritualul: înainte credincioșii atingeau și sărutau crucea, iar în 2020 și 2021 au făcut un gest de venerație, fără să o mai atingă.

Sâmbăta Sfântă

Sâmbăta Sfântă – Hristos este în mormânt, ca atare Biserica este în tăcere. Nu este nicio celebrare. Toţi sunt invitaţi să mediteze pătimirea şi moartea lui Hristos.

Noaptea Sfântă și Duminica Învierii

Noaptea Sfântă. Noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului, astfel încât credincioşii, urmând îndemnul evangheliei, ţinând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i aşeze la masă.

Binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare specială adresată lui Hristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez, împărtăşirea credincioşilor – stau în centrul atenţiei acestei nopţi sfinte.

Duminica Învierii. Liturghia zilei de Paşte se celebrează cu mare solemnitate. La începutul Liturghiei, credincioşii sunt stropiţi cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală (o lumânare mare, simbol al Învierii lui Cristos) este aşezată lângă altar.

Cum a fost vremea de Paștele catolic în ultimii șapte ani în România – De la -7 la 24 de grade Celsius

2017: 16 aprilie

Minime Toplița 0 Calafat +12 grade

Maxime: Stâna de Vale +7 C Giurgiu +24 grade

2018: 1 aprilie

Minime: Poiana Stampei +1 grad – Oltenița +16 grade

Maxime: Roșia Montană +3 grade Zimnicea +20 grade

2019: 21 aprilie

Minime: Întorsura Buzăului -4 grade Șoimi +10 grade

Maxime: Fundata +8 grade Jimbolia +24 grade

2020: 12 aprilie

Minime: Miercurea Ciuc -6 grade Șiria +11 grade

Maxime: Sulina +10 grade Bechet +23 grade

2021: 4 aprilie

Minime: Obârșia Lotrului -5 C, Mangalia +8 C

Maxime: Fundata +1 C, Râmnicu Vâlcea +13 C

2022; 17 aprilie

Minime: Fundata -4 C, Calafat +9 C

Maxime: Fundata -2 C, Timișoara +15 C

2023: 9 aprilie

Minime: Stâna de Vale – 7 C, Sulina +7 C

Maxime: Obârșia Lotrului 4 C, București 18 C

De ce Paștele catolic este diferit în calendar față de cel ortodox

Așadar, Paștele este cu totul special față de alte sărbători creștine fiindcă nu este într-o dată fixă, ci este o sărbătoare mobilă a cărei dată depinde de lucruri precum istorie, politică, astronomie și teologie.

Data Paștelui a dat naștere in vechime unor controverse și dezbinări în sânul bisericii în primele secole de la începutul erei noastre. Pentru a se realiza o uniformizare a sărbătorii Paștelui, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paștele va fi serbat întotdeauna duminica.

Această duminică va fi imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară. S-a mai stabilit și că atunci când data Paștelui iudaic cade duminică, Paștele creștin va fi serbat duminica următoare, pentru a nu fi serbat o dată cu cel iudaic, dar nici înaintea acestuia.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine de două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, iar celălalt cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Până la Marea schismă Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată.

Marea schismă din 1054, în urma căreia Biserica Creştină de Apus s-a despărţit de Biserica Răsăriteană, a fost unul dintre cele mai importante evenimente istorice. Trebuie spus că relaţiile dintre Apusul şi Răsăritul Bisericii Creştine erau încordate şi complicate de multă vreme. Începând încă din secolul al IV-lea, între Răsăritul şi Apusul creştin se făcea simţită o tensiune ecleziologică ce privea statutul papei de la Roma în Biserică, adică pretenţia de jurisdicţie universală a papilor asupra întregii Biserici din Apus şi Răsărit.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei. (HotNews.ro)

Articolul precedentSuntem în Air Schengen! Ce se schimbă
Articolul următorE prea de tot! Puii vopsiți de la supermarket aveau și unghii false!