Elveţienii sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a vota în cadrul unui referendum dacă vor ca ţara lor să renunţe la un acord cu Uniunea Europeană referitor la libera circulaţie a persoanelor. Acordul respectiv reglementează inclusiv libertatea de mișcare a muncitorilor și permite cetățenilor din UE să lucreze în Elveția.
Referendumul, care trebuia să aibă loc în luna mai, a fost amânat din cauza pandemiei și vine după o campanie care a expus tensiuni în societate în legătură cu străinii, care, în Elveția, reprezintă un sfert din populaţie, scrie Reuters, preluată de Agerpres.
Partidul Popular Elveţian (SVP, de dreapta), cel mai mare din parlament, este cel care a avut iniţiativa ca Elveţia să preia controlul asupra imigraţiei, reluând unele dintre argumentele politicienilor pro-Brexit folosite în campania pentru referendumul din 2016 privind ieşirea Marii Britanii din UE.
Un referendum împotriva imigranților. Ce „rele” aduc străinii în țară
SVP mizează pe susţinerea celor care consideră că imigraţia le pune în pericol cultura. Conform estimărilor, populaţia Elveţiei ar putea creşte de la 8,6 milioane de locuitori la 10 milioane de locuitori până la mijlocul secolului în urma imigraţiei.
Partidul susţine că joburile sunt în pericol în contextul în care tineri străini îi înlocuiesc pe elveţienii mai în vârstă, locuinţele devin insuficiente şi se scumpesc, şcolile şi transportul în comun se aglomerează, iar construcţiile se extind tot mai mult în spaţii naturale.
„Imigranţii ne schimbă cultura. Pieţele publice, trenurile şi străzile devin mai nesigure. În plus, practic jumătate dintre toţi beneficiarii de ajutoare sociale sunt străini”, se arată pe site-ul de campanie al formaţiunii.
Companiile, dar și fotbalul elvețian ar rămâne fără profesioniști
Cei care se opun inițiativei SVP atrag atenţia că acest plan ar priva companiile de lucrători calificaţi, în special în domeniul sanitar sau al unor producători farmaceutici ca Roche şi Novartis, şi subminează acordurile care întăresc accesul Elveţiei la piaţa unică europeană, care este una crucială.
Afluxul de străini este vizibil la clubul de fotbal FC Uster din apropiere de Zurich, unde copiii proveniţi din familii de imigranţi reprezintă 60% dintre jucătorii de 13 şi 14 ani, a precizat un oficial al clubului, Ali Özcan, ai cărui părinţi au migrat de asemenea din Turcia. Dintre cei 60%, o cincime sunt din ţări din UE şi din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA).
„Fără imigranţi, fotbalul elveţian în general – profesionist sau amator, de tineret sau de femei – nu ar putea să existe”, a declarat el pentru Reuters, invocând sosiri de jucători din Balcani, Africa şi Orientul Mijlociu.
El spune că expaţii europeni au tendinţa să prioritizeze dezvoltarea educaţională a copiilor şi deseori decid să se întoarcă acasă după ce stau o perioadă în Elveţia.
Câți străini sunt în Elveția
De la începutul Acordului de liberă circulație pe care Elveția îl are cu UE, adică din 2002, şi până în 2019, populaţia țării a crescut cu 1,3 milioane de oameni. Imigraţia a contribuit cu un milion de persoane, circa 750.000 dintre ele provenind din UE.
Cetăţenii din UE, plus din ţări precum Islanda, Norvegia şi Liechtenstein au reprezentat 68% din cei 2,1 milioane de rezidenţi străini în 2019.
Italia, Germania şi Portugalia au cele mai mari comunităţi.
Pe de altă parte, peste 450.000 de elveţieni trăiesc în UE.
Ce arată sondajele de opinie
Sondajele de opinie sugerează însă că partidul SVP nu va avea succes la referendum. Conform unui sondaj gfs.bern, 63% dintre cei chestionați se opun propunerii SVP și numai 35% o susţin, ceea ce indică faptul că alegătorii vor stabilitate într-un moment de nesiguranţă economică în contextul pandemiei de coronavirus.
În 2014, cetățenii elvețieni au decis prin referendum, cu majoritate la limită, în favoarea unor măsuri destinate să limiteze imigrația din țările UE, ceea ce a obligat la renegocierea tratatelor cu UE de către Berna. Referendumul a fost lansat și atunci de partidul de dreapta SVP. Și tot acest partid, condus de Marco Chiesa, a fost la originea inițiativei prin care în 2009 elevețienii au decis, prin referendum, să fie interzisă construirea de minarete în țară. (sursa)
