Din învățăturile lui Cristian Ghinea către Marcel Ciolacu: „Marcele, eu zic că PNRR va fi aprobat de către Comisia Europeană. Anunți a patra oară că a fost deja respins (înainte de evaluare). Această comedie politică poate fi ușor rezolvată. Îți propun următorul pariu: dacă PNRR nu va fi aprobat de către Comisia Europeană, eu îmi dau demisia. Dacă va fi aprobat de către Comisie, tu îți dai demisia din funcția de președinte PSD. Termen: 30 septembrie 2021. Te ține?“ – 11 iunie 2021.

Ei bine, a trecut o lună și o treime de la data acestei ferme promisiuni de demisie. Nu este 30 septembrie, mai sunt două luni și o treime până atunci, dar ministrul Ghinea ar trebui să se apuce serios să-și scrie demisia, pentru că PNRR-ul nu a fost aprobat așa cum a fost trimis de la București. Ba mai mult, capitolul energie din PNRR, valorând 1.625.500.000 de euro, a fost respins în integralitate, fiind nevoie să fie refăcut complet.

Virgil Daniel Popescu, ministrul Energiei,

a crezut că la Bruxelles merge ca la București, mai ales că, vorba aia, sunt ai lor la putere. Așa că, atunci când a alcătuit capitolul din PNRR dedicat energiei, Virgil Popescu s-a purtat fără fereală, considerând că membrii Comisiei Europene vor înțelege că trăim vremuri grele, că foametea-i mare și că mai bine direcționezi de la bun început banii către niște firme pe care le cunoști decât să mai pierzi timpul cu call-uri de proiecte, licitații și alte mărunțișuri care nu fac decât să ducă la pierderea timpului și, mai ales, la pierderea de comisioane considerabile. Așa că, de la bun început, Virgil Popescu a scris capitolul din PNRR ca pe o lungă dedicație către câteva companii de stat și private. Culmea este că nici Cristian Ghinea și nici Florin Cîțu nu au avut nimic de obiectat la acest lucru. Mai mult, atunci când i s-atras atenția că PNRR-ul pe energie este cu dedicație și că aproape toate componentele acelui capitol au fost scrise de către companii private (KPMG, Toshiba, Franklin Templeton), Cristian Ghinea a replicat cu arțagu-i arogant obișnuit: „Cineva a lucrat pe un calculator Toshiba. Și PSD, în înțelepciunea sa, spune: a lucrat firma Toshiba. E ridicol!“.

Ridicol sau nu, s-a dovedit că întregul capitol dedicat energiei din PNRR a fost scris nu de către Ministerul Energiei, ci, într-adevăr, de către companii. Fie de către companiile care urmăreau să realizeze proiectele respective, fie de către companiile care lucrau la strângerea de fonduri de la investitori pentru respectivele proiecte.

Ernst & Young, care nu este vreun angajat al Ministerului Energiei,

a redactat proiectul prin care Prime Batteries Technology voia să obțină, prin PNRR, 167,5 milioane de euro pentru a-și mări capacitatea de a construi baterii.

KPMG și Toshiba au redactat părți ale proiectului Nuclearelectrica pentru o stație de producere și de stocare a hidrogenului la Cernavodă, centrala fotovoltaică necesară în acest proiect urmând a fi construită de către Toshiba.

Proiectul de 10,5 milioane de euro pentru construirea a 145 de stații de încărcare pentru mașini electrice a fost scris nu de către minister, ci de către compnaia Electrica SA, companie care, din 2014, are capital majoritar privat..

Proiectul pentru două centrale de cogenerare și două unități de producție de hidrogen la Hălânga și la Constanța, în valoare de aproape 600.000.000 de euro, nu a fost, nici el, scris de către Ministerul Energiei, ci de către companiile implicate în proiect: GSP Power, Siemens, Romgaz și Havecon Projects.

În total, așadar, 1.625.500.000 de euro urmau să fie dirijate direct către companii private sau de stat, nu ca investiție, ci direct ca ajutor de stat, încălcând toate regulile și legile europene.

Ei bine, săptămâna trecută,

Virgil Daniel Popescu a recunoscut, într-un interviu acordat economedia.ro, că a retras toate aceste proiecte din PNRR, la cererea Comisiei Europene.

„În urma ultimei discuții ne-au spus că decizia e la latitudinea României. […] Și am trecut în PNRR call competitiv de proiecte, am scos absolut toate companiile pentru a nu mai exista întrebări de ce nu pot participa și alții la aceste proiecte. […] Deci call-uri competitive pentru absolut toate liniile de finanțare: producerea de energie electrică în bandă, producția de hidrogen, instalarea de stații de încărcare auto, eficiență energetică, baterii. […] Deci nu vor mai fi în PNRR direct proiectele companiilor Nuclearelectrica, Romgaz-GSP, Hidroelectrica, Electrica și vor fi înlocuite de competiții de proiecte, ca și la Fondul de Modernizare“.

Deci da, tot capitolul energie al PNRR-ului românesc a fost respins, în integralitatea sa, pentru că era nimic altceva decât un șmen.

Statul român dorește să împrumute, prin PNRR, 15 miliarde de euro, iar parte din acești bani împrumutați plecau direct, fără nici măcar mimarea unei intenții de licitație, către niște firme private sau de stat, care nu aveau, în schimb, nici o obligație față de statul și de contribuabilul român, cel care, în cele din urmă, va achita aceste împrumuturi.

Domnule Ghinea, la câte părți din PNRR respinse de către Bruxelles și trimise la reformulat complet vă dați demisia? Și, până la urmă, chiar dacă nu ați coordonat direct capitolul energie, cum de l-ați trimis totuși la Bruxelles în forma aceea, ce frizează penalul? Sau credeți că opere precum Eu votez DNA vă pot scăpa de orice responsabilitate?

Patrick Andre De Hillerin / catavencii.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.