Cristian Hostiuc: Pe termen scurt BNR nu se poate lupta cu inflaţia având în vedere ce se întâmplă în lume. Dealtfel, toate marile bănci centrale au pierdut lupta cu inflaţia în acest an şi în anul viitor.
În SUA inflaţia a urcat la 9,1% în iunie, depăşind aşteptările, iar în Europa a crescut la 8,9%, la fel peste aşteptările analiştilor.
Chiar dacă băncile centrale au început să majoreze dobânzile mai accelerat şi anunţă menţinerea acestui ritm de creştere şi în următoarea perioadă, diferenţa este mult prea mare.
În SUA, cea mai mare economie la lumii, la o inflaţie de 9,8%, dobânda de referinţă a Fed – Banca Centrală a urcat la 2,25%, iar în septembrie va creşte la 3%. Dar tot este cu mult sub inflaţie.
În Europe, la o inflaţie de 8,9%, dobânda la BCE – Banca Centrală Europeană, a urcat de la minus 0,5 la 0, iar în septembrie va creşte la 0,5, tot cu mult sub inflaţia de 8,9%.
În România, BNR are acum o dobândă de 4,75% la o inflaţie, în iunie, de 15,05%.
Cel puţin în următorii 2 ani, până nu se mai calmează lucrurile în Ucraina, atât cât pot fi de calme, şi nu se stabilizează piaţa energiei, inflaţia poate creşte oricât. Băncile centrale trag de timp pentru a nu creşte dobânzile foarte mult, pentru a nu lovi şi mai mult economiile care intră în recesiune.
Economia Statelor Unite deja a intrat oficial în recesiune, înregistrând în T2/2022 a doua scădere consecutivă trimestrială. Şi nici nu am intrat în toamnă-iarnă.
La Bucureşti, având în vedere că inflaţia depinde mai mult de ceea ce se întâmplă pe plan extern, pentru Banca Naţională a devenit mai importantă situaţia economisirilor la bancă, cea care arată încrederea în moneda naţională şi te ajută să eviţi crize financiare, dacă ies banii din bănci.
BNR strânge şi mai mult politica monetară pentru a presa băncile să majoreze mai mult şi mai repede dobânzile la depozitele în lei, având în vedere că economisirea este lovită în plin şi pierde sânge.
Explozia inflaţiei din ultimul an şi războiul din Ucraina, care a introdus panică în societate, a determinat scoaterea banilor din bănci de tot, sau, într-o situaţie fericită, transformarea din lei în euro.
Băncile au tras cât au putut să nu majoreze mult dobânzile la depozite şi economii, care reprezintă cea mai ieftină resursă financiară care, ulterior, este folosită în creditare.
Pentru credite, dobânda de referinţă este ROBOR-ul la 3 luni, care a crescut mult mai accelerat. Chiar dacă ROBOR-ul este mai mult format din cotaţii de dobândă care se tranzacţionează mai puţin.
Vineri, ROBOR-ul la 3 luni a ajuns la 7,97%, iar la 12 luni a fost cotat la 8,9%.
Pe piaţa interbancară, acolo unde se tranzacţionează efectiv banii, dobânda a fost joi, 28 iulie, de 6,06%.
Presiunea BNR pe creşterea dobânzilor începe de pe piaţa interbancară, acolo unde băncile trebuie să facă rost de bani pentru operaţiunile zilnice. Spre exemplu, în iunie dobânda a fost de 4,25%, iar în luna iulie a urcat, practic, cu 50%.
Dobânda interbancară este luată în considerare pentru calculul IRCC, deci cei care au credite ipotecare legate la acest indicator trebuie să se aştepte peste 6 luni la o creştere evidentă a dobânzilor. Acum IRCC-ul este de 2,56%.
Sub presiunea BNR, dar şi a lipsei de bani, băncile au majorat în ultima lună mai mult dobânzile la lei pentru depozite, dar tot pare puţin ceea ce nu pare să aibă darul de a-i determina pe oameni să revină cu bani în bănci sau să economisească mai mult. Bineînţeles, de vină este şi scăderea puterii de cumpărare, având în vedere că inflaţia mănâncă din venituri.
Dobânzile la depozite, pe termen de 1 an, la cele mai mari bănci, se situează între 5,8% şi 6,5%. La 2 ani Raiffeisen a urcat dobânda la 7%. Probabil că în următoarele săptămâni vom vedea creşteri de dobândă şi la celelalte bănci, mai ales că vine toamna şi băncile vor avea nevoie de lei.
Conform ultimelor date publicate de BNR, în iunie depozitele în lei ale populaţiei au crescut în termeni nominali cu 0,2%, ajungând la 156 miliarde de lei. Faţă de acum 1 an, depozitele au un minus de 0,5% în valoare nominală, şi, atenţie, au un minus de 13,5% în termeni reali dacă se ia în considerare inflaţia.
La depozitele în euro ale populaţiei, luna iunie a adus o scădere de 0,6%, soldul fiind de 126 mld. lei, bineînţeles, echivalent în valută. Faţă de acum un an depozitele în euro ale populaţiei au o creştere de 14,2%.
Lumea acum este în vacanţă iar în iulie şi august nu sunt speranţe că oamenii au pus bani deoparte.
Dar vine toamna şi apoi iarna, iar băncile vor avea nevoie de resurse financiare, mai ales dacă politica monetară va deveni mai strânsă.
Băncile au nevoie de resurse, mai ales că scăderea valorii titlurilor de stat, unde au investiţi mulţi bani, le mănâncă din capital.
Ca să readucă banii în bănci sau să determine populaţia să economisească, dobânzile trebuie să fie mai mari, iar în toamnă vom vedea o luptă destul de strânsă pentru resursele populaţiei, mai ales că puterea de cumpărare scade iar capacitatea de a face economii se reduce.
Nu ar fi exclus să vedem dobânzi şi de 10% oferite de băncile mari, chiar pe termen scurt. Acum, doar băncile mici oferă populaţiei o dobândă de 10% pe an, dar pe 5 ani (TBI Bank).
Dacă băncile nu vor creşte resursele atrase, atât de la populaţie cât şi de la companii, nu vor avea suficienţi bani pentru acordarea de credite şi nici pentru încadrarea în indicatorii de solvabilitate ceruţi de BNR.
Dealtfel, sunt bănci care încetinesc deliberat creditarea pentru a nu mai avea ieşiri de resurse, având în vedere că economisirea bate pasul pe loc sau chiar scade.
Vineri, 5 august, BNR va avea o nouă şedinţă de politică monetară unde se aşteaptă o nouă creştere a ratei dobânzii.
O parte dintre analişti mizează pe o creştere de 1%, adică de la 4,75% la 5,75%, astfel încât în următoarele şedinţe din toamnă creşterea să fie mai redusă pentru a nu brusca economia de tot.
Interesant este că pe piaţa titlurilor de stat dobânzile au scăzut în ultimele şedinţe. Spre exemplu, de la un randament de 9,3%, vineri, la titlurile de stat pe 10 ani s-a cotat 8,25%, iar la 1 an s-a cotat 8,24%.
Ministerul Finanţelor a reuşit în ultimele sesiuni să ia de pe piaţă sume importante de bani. În august Ministerul Finanţelor are de luat din piaţă 5 mld. lei.
Dacă pe piaţa dobânzilor la lei lucrurile sunt în mişcare continuă, pe piaţa valutară BNR face eforturi nu să nu crească cursul leu-euro, ci să nu scadă.
Pe piaţa caselor de schimb este „jale”, cursul coborând la 4,89 lei/euro la cumpărare şi 4,91 lei/euro la vânzare.
Dacă în februarie, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, nu găseai să cumperi euro la 5,1 lei, acum casele de schimb au foarte mulţi euro, cumpără mai mult decât vând, ceea ce a determinat scăderea cursului la 4,91 lei/euro, sub cursul BNR de 4,9351 lei/euro de vineri.
Cu cât cresc dobânzile mai mult la lei iar euro rămâne pe loc sau chiar scade, cu atât este mai rentabil să-ţi ţii banii în lei, dar la bancă.
Să vedem cum se va desfăşura această luptă de dobânzi la depozite, mai ales din toamnă. (ZF.ro)
